După ce Sam mă anunțase că swe ocupase de Finn și Carol îmi spusese că și Luna era rănită. Poate trebuia să fiu mai afectat decât eram, dar după cum se vedem inima mea încă nu avea puls.
Pierduse copilul dar ea era bine. Mă bucurăm că nu mai avea legătură cu Matias. Copilul ăla ar fi fost o pacoste pe capul meu și așa era mai bine.
Mă tot gândisem dacă să fiu arogant și să apar la înmormântare dar până la urmă am renunțat.
La două săptămâni după ,am avut parte de șocul viețîi mele, în condițiile în care eu nu sunt așa ușor de impresionat.
Luna mă sunase și îmi spusesed că își dorește să ne cunoaștem mai bine, că tată –fiica , pentru că nu mai avea pe nimeni și dacă s-ar putea alătură mie și familiei mele.
Trebuie să recunosc că am avut oare-și-ce dubii . cum se hotărâse ea tocmai acum să își aducă aminte că are și un tată. Mai ales după discuția de la munte pe care o avusesem.
În schimb în următoare luna jumătate mă convinsese de dorința ei și de faptul că va fi lângă mine.
Îmi plăcea asta și îmi plăcea indrajirea de care dădea dovadă.
Semăna cu mine la capitolul asta.
O supusesem la multe teste dar le trecuse cu brio pe toate.
Așa că mă hotarasem să o prezint întregii organizațîi.
Era fiica mea , era darul meu de la Rhea și îmi doream că măcar ea să mă facă să simt ceva . știu că ea putea pentru că era jumătate din femeia pentru care cândva eram dispus să renunț la tot.
Am organizat o cină în care am invitat toți capii mari ai cartelurilor.
Când o prezentasem înainte de cină , lui Catherine și Mirandei trezisem în cele două furie și invidie. Dar nu îmi pasă. Luna era atât de sus față de ele.
Era astrul meu de pe cer și cea care mă va călăuzi spre liniște și îmi va face inima să bată din nou.
Aseară se purtase exemplar. Nici nu mă așteptăm la altceva. Îmi plăcuse de cum tratase situația cu Matias și faptul că începea să fie tot mai necurtatoare îmi provoca admirația.
Mă bucurăm că nu știa de implicarea mea în moartea bunicilor și a copilului ei. Era un lucru pe care nu plănuiam să îl zic prea curând.
m-am hotărât să o sun să o invit la adunarea de mâine.
Nici o femeie nu fusese vreodată invitată la ședința cartelului dar nu îmi pasă. Eram prea bătrân să am un fiu și oricum la cum se rezednta Luna îi putea calcă în picioare oricând , cu zâmbetul pe buze chiar.
Acceptase.
Acum trebuia mai dau câteva telefoane. Ce aveam de3 discutat era important. Cel mai mare transport de droguri avea să aibe loc săptămâna asta și aveam nevoie de cei mai buni oameni implicați.
Firma lui White era ce avusesem nevoie pentru a duce la bun sfârșit acest plan pe care îl aveam de când tată conducea treburile. El încercase acum vreo câțiva ani dar nu reușise.
Eu voiam să reușesc și așa să îmi câștig respectul tuturor. Din Asia Până în Europa.
Nimic nu se va pune în calea mea , altfel ajungea la 3 metrii sub pământ.
- Sam ,anunță-i te rog pe cei 12. Am nevoie că mâine la 20:00 să fie la mine.
Lucruile încep să fie în mișcare și nu vreau probleme ad hoc.
- Sigur, domnule.
O voi lua pe Luna cu mine. Când eu nu voi mai fi vreaus a mă asigur că totul va merge mai departe și că moștenirea mea nu se va risipi.
Sper doar că tâmpitul ăla de ginere al meu să nu facă ceva aiurea.
Acum eram obligat să îl accept . Catherine îmi v a oferi un nepot de la el și fie că vreau sau nu , eram legați prin sânge.
Cei 12 au început să vină deja iar eu cu Luna stăteam liniștit la locurile noastre. Eram în sala de ședințe că casei mele și încă mai așteptăm. Era devreme , nu era încă ora, dar toți știau că dcâ nu sunt punctuali , mă scot din sărite. Și nu voiau treaba asta.
După ce ultimul cap a ajuns ușa s-a închis și s-a așternut liniștea.
- Mă ridic. După cujm vedeți am ales că fiica mea să fie prezența. Vreau că ea să învețe despre cum merg lucrurile și în cazul în care eu nu voi mai fi , ea s apoata conduce toate astea.
Indivizii au început să șușotească între ei . nu că nu mă așteptăm dar era enervat ,zău.
- Mi-ar plăcea să îmi spuneți în față dacă aveți ceva de comentat. Șțiți cât urăsc susotitul.
Îl văd pe Gomez , capul Cartelului din Los Angeles și cel mai vechi conducător după mine că se ridică.
- Lorenzo, tu știi că eu niciodată nu ți-am contestat deciziile. Dar să aduci o femeie în sendinta asta și să spui că o pregătești pentru condus, e inacceptabil.
- Gomez, nu am nevoie de permisiunea ta că fiica mea să fie aici.
Dacă eu am considerat că e timpul că ea să învețe jocul puterii, îl va învață. Apreciez sinceritatea ,dar nu mă interesează. Acum ,dacă ați terminat cu văicărelile,s a trecem la treaba.
Mi hija, fi atentă, da:?
- Sigur,papa.
Cuvântul asta din gură ei era pentru mine că nectarul pentru zei.
Pot să jur că începeam să am ceva sentimente pentru ea. Oare instinctul patern pe care îl pusesdem la odihnă acum mulți ani începea să iasă în sfârșit din hibernare?
- Transportul va avea loc de astăzi într-o săptămâna. Va fi cel mai mare transport de cocaină din istorie. Odată cu asta va revine sarcina de a nu întâmpină probleme. Nu vreau să risc nimic. Transportul asta este important pentru mine și familia mea. Este ceva ce mi-am dorit din totdeauna și pentru care am făcut sacrificii enorme. și ceea ce vreau să reușesc. Dacă cineva se interpune îl vreau mort. Indiferent de cine e . S-a înțeles :?
- Da, spun toți în cor.
- Transportul v-a veni din Mexic și v-a ajunge în NY Harbor sâmbătă noaptea.
Totul este pregătit iar firma White va fi pregătită pentru descărcare și distribuire. Luna , mi hija , va fi alături de mine în port unde v-om aștepta cargoul. Totul clar?
- Da, domnule.
- Bun, acum că am stabilit toate astea , Gomez și Bill v-or fi alatguri de mine acolo. Restul vreau să aveți depozitele prefatite.
Cu ajutorul vostru vom reuși . nici măcar Dumnezeu nu –mi va stă în cale.
Toți erau informați și trebuiau swa se pregătească. Au plecat fiecare pe rând luându-și la revedere la la mine și de la LUNA Karina.
Ea a plecat ultima dar nu înainte de a mai schimbă câteva vorbe cu mine.
Îmi plăcea să vorbesc cu ea . îmi făcea bine.
După ce și ea a plecat am rămas singur.
Dar nu mă vait. Îmi plăcea să stau singur, să meditez și să fiu cu 3 pași inaitneea dușmanilor. Aveam mulți - dar cum am spus , nici măcar Dumnezeu nu îmi putea stă în cale.
