Victima frumuseții

Şapte

       Bruneta încuviinţă din cap cu rapiditate şi afişă un zâmbet de convingere, armă secretă folostiă pe tatăl său încă de când era micuţă. Totuşi, concepţia lui era total diferită de a ei deoarece o discuţie cu Dominique era un şir nesfârşit de ţipete şi idei materialiste.

Julien nu aşteptă un răspuns din partea individului şi începu să povestească revoltată ceea ce se întâmplase. Gesticulă în aer şi detaliă discuţia cu domnul Stuward, înşiră informaţiile pe care i le oferi internetul, arătă cartea de vizită şi descrise în amănunt fiecare lucru petrecut în interiorul fastfood-ului.

Hariet era atât de uimită de discuţia ce avuse loc între cele două rude încât nu ştiu ce să spună şi nu reuşi să realizeze nici când gura fetei se opri din turuit. Se simţea depăşită de situaţie. O cunoştea pe fosta soţie a soţului său şi adoptase mereu o atitudine neutră faţă de aceasta, lucru ce nu era reciproc. Faţă de fiica sa vitregă se arătase binevoitoare şi chiar reuşise să îi pătrundă pe sub piele. În cazul expus la momentul acela hotărî să nu ia parte, motiv pentru care se ridică şi porni spre bucătărie cu farfuriile goale.

Peter dori să facă acelaşi lucru însă nu putea. Ochii albaştrii îi urmăreau fiecare gest şi părea că în curând vor reuşi să îi citească şi gândurile. Oftă prelung apoi îşi împreună degetele în gestul specific foştilor soţi Lindembrook.

-Nu te pot ajuta, draga mea.., spuse cu teamă.

-Dar tată, nici tu nu mă iubeşti?

-Nu implică iubirea aici. Nu ştiu ce se întâmplă cu mine sau dacă Hariet a pus droguri în mâncare dar mama are dreptate, nu e o idee bună. Cine ştie ce ţi se poate întâmpla sau ce oferte pentru pictoriale vei avea. Merită să te ştie o lume întreagă drept "star porno" doar pentru o sumă de bani pe care o câştigi şi din câteva concursuri de miss? Eu nu cred. Eşti mult mai presus de atât! Singurul lucru pe care pot să îl fac e să vorbesc cu doamna blondă să nu mai îţi comande atât, ai şi tu cap şi trebuie să îl utilizezi pentru altceva înafara de a nu te ploua în gât.

Un oftat urmat de rotirea ochilor veni din partea opusă. Aproape că ar fi crezut că visează datorită refuzului categoric pe care îl primi de la persoana ce nu bănuia că ar face asta vreodată. Se mulţumea şi doar cu discuţia despre control însă nu acesta îi era ţelul.

Se milogi şi mai imploră de câteva ori ajutorul. Ajunse să se smiorcăie şi la doamna ce spăla vasele în bucătărie dar norocul nu fu de partea ei. Nimeni nu era, defapt, de partea ei.

Petrecuse restul orelor în casa tatălui său alături de cei doi jucând Monopoly. În inimă încolţise un sentiment de acasă în acea locuinţă, mai ales ştiind că acasă o aşteaptă un nou Război Mondial.

După ce claxonă de câteva ori în semn de salut, băgă în viteza a treia şi porni spre Santa Barbara. Setă farurile pe faza lungă şi porni muzica în maşină. Ea alese playlistul aşa că ştia fiecare cântec rulat. Începu să cânte pentru a se descotorosi de gânduri dar se opri rapid. Vocea ei suna destul de jalnic iar mp3-ul de care dispunea nu o ajuta la playback.

Farurile se stinseră odată cu motorul şi muzica atunci când roţile opriră pe aleea casei. Tocurile făcură puţin zgomot din pricina pavajului dar se descotorosi repede de ele ajungând pe holul casei.

Totul era întunecat. Niciun bec nu era aprins nicăieri.

Privi cu atenţie raftul de pantofi de la intrare şi îi zării pe cei ai lui Dominique, semn ce îi dovedise că nu era singură acasă. Îşi lăsă pantofii în acelaşi loc apoi înaintă pe scări pentru a ajunge în camera de la capătul culoarului.

Un nod în gât şi un dezgust acut o atacară în momentul în care trupu-i se afla în faţa uşii mamei sale. Niciodată nu se putu obişnui cu gâfăielile şi sunetele orgasmului plăcut ce i-l dădeau diverşi bărbaţi blondei. Aproape o dată pe săptămână un "norocos" nou avea onoarea de a-şi îndesa bărbăţia în feminitatea ei şi de a o face să ţipe atât de tare încât Julien să o poată auzi din odaia sa.

Scutură din cap şi îşi continuă nepăsătoare drumul. Trânti uşa camerei pentru a da de ştire că sosise dar fără rezulat, gemetele şi indicaţiile sexuale "mai tare", "mai repede" auzindu-se în continuare.

Apa caldă din cabina de duş masă umerii modelului şi îi relaxă după o zi lungă şi tensionată. Sunetul picăturilor de apă lovind repetat şi ritmic baza cabinei o ajută să se destindă şi să îşi pună în ordine gândurile. Luă gelul de duş Dove şi începu să se frece cu el pe piele în timp ce ochii îi ţinu închişi.

"Cine se crede şi ea? Nu o mai suport! O fi ea mama mea dar uneori am impresia că m-a născut doar pentru alocaţie şi nu m-a aruncat prin tomberoane sau case de copii doar din cauza gurii lui tata. Doamne! Ce am făcut să merit asta? Vrea bani, se bazează pe mine însă îmi taie aripile. Zice că nu vrea să apar dezbrăcată sau îmbrăcată extrem de sumar în reviste sau pe podiumuri însă la ea nu se uită. Ţâpă hainele de pe ea de parcă ar fi luat foc atunci când vede un bărbat. Îl mai şi aduce acasă şi şi-o mai şi trage cu el. Pe lângă asta, mai şi ţipă ca o retardată. Totuşi, ea îşi permite să mă judece pe mine, se pare. Uneori mi-aş dori să o fi avut pe Hariet..."

Se limpezi de clăbucii albi apoi se înfăşură în prosopul albastru. În faţa oglindei se ajută de multitudinea de loţiuni pentru a se demachia şi îşi uscă părul ce redeveni drept.

Ochii ca bolta cerească analizară în gol imaginea din oglindă. De această dată nu se admira, nu se judeca, nu se gândea la cum arată. Inima îi bătea tot mai repede la ideea nebunească ce încolţise în mintea feminină. Înşiră în creier câteva idei ce sunau tot mai bine la fiecare repetare şi îşi dăduse seama că născocise un plan perfect pentru ea.

"Voi mai încerca mâine. Dacă nu vrea să discutăm civilitat...atunci vom trece la soluţia drastică."

Pantaloni extrem de scurţi roz pal şi maieul alb alunecară pe pielea frumos mirositoare şi proaspăt spălată. Picioarele îngrijite se îndesară în papucii de casă pufoşi şi împodobiţi cu un cap de iepuraş de pluş iar paşii greoi o purtară pe fată până la pat, aşezându-se comod în el.

Cu ultimele puteri înainte de a cădea pradă lumii viselor, Julien îşi plimbă privirea prin cameră. Totul era destul de drăguţ mobilat cu ajutorul mobilei cumpărată de la o licitaţie. Parchetul aproape negru se potrivea de minune cu pereţii crem şi mobila albă. Candelabrul era unul în formă de stea şi încrustat cu beculeţe mărunte. Covorul era unul flocos şi movaliu iar cărţile din bibliotecă erau nedeschise. Nu era mulţumită de odaia sa dar mâine totul avea să se schimbe.