11.

57 10 6
                                    

"11.Daca te astepti sa plec sa stii ca n-am sa o fac. In schimb am sa te privesc pe tine cum te indepartezi de mine.."

 Totul pentru mine acum e ca o mare de emotii ce imi umple sufletul de bucurie si caldura. Aerul rece isi face simtita prezenta peste buzele mele dupa ce Klaus sa indepartat de ele, il privesc adanc in ochi si pot spune ca il vad diferit. Bataia insistenta in usa ma face sa tresar scurt intrerupand contactul vizual cu brunetul din fata mea.
 
Descui usa ca sa il vad pe Kyle stand cu bratele deschise asteptand imbratisarea mea, fara sa mai stau o secunda pe ganduri ii sar in brate, ma pupa pe crestetul capului mandru , isi intoarce privirea spre baiatul cu ochi caprui si mimeaza un "multumesc" dupa care ma ajuta sa dau afara toate hainele astea. Il privesc scurt pe Kyle si el pe mine stie foarte bine ce trebuia sa fac stie ca in mafie cine tradeaza moare asta ar fi facut pana si mama. Cobor scarile incet cu toate hainele in brate si le arunc in living fix in fata lui Damian.

In pragul usii cu mainile incrucisate sa afla nimeni altul decat fratele meu singurul barbat din viata mea care ma poate aduce cu picioarele pe Pamant pana si din cel mai negru cosmar al meu pentru ca inainte de mine a fost el, inainte de mine au fost cu totii , familia mea tot ce mi-a mai ramas.

- Ma asteptam in sapte luni de zile sa te schimbi, surioara dar ai ramas aceeas printesa cu parul blond , la fel de puternica la fel de frumoasa. Ma bucur ca esti acasa mi-a fost dor de zambetul tau frumos si ma rog sa nu mai pleci niciodata!

Ochii ma ustura, iar lacrimile incep sa isi faca aparitia pe chipul meu! Gasca ne priveste cu blandete si mandrie, il ajut pe fratele meu sa intre in casa si am grija sa il pun pe canapea. Dupa ce pleaca Damian ramanem cu totii in living povestind. Mi-au lipsit zilele in care radeam impreuna si ne simteam bine unul in prezenta celuilalt, Klaus se aseaza langa mine in timp ce imi aseaza  picioarele la el in poala mangaindu-ma usor. Atentia mea e acum spre Ande care pe langa faptul ca am aflat azi ca e insarcinata mai ascunde ceva, e suparata si agitata pentru ca a plecat "prietenul nostru" din mafie.

Poate apropierea asta dintre mine si Klaus este cumva brusca si trasa de păr dar, mi-a lipsit chiar daca Alec imi bantuie gandurile si astept din clipa in clipa sa intre pe usa si sa inceapa un scandal. Din cate am observat sa mutat aici, nu stiu ce dracu au facut dar pare ca si Klaus este destul de tensionat.

Imi indrept atentia spre usa cand cineva bate destul de tare in ea. Andrew se ridica alaturi de Kyle si cand deschid usa raman uimita sa vad patru ofiteri de politie si cativa jandarmi intreband dr mine. Ma ridic de pe canapea facandu-le semn cu mana.

- O cautam pe domnisoara Roxana Tyler.

Cu o privire intrebatoare Klaus ma priveste fix in ochi. Ridic din umeri fara sa stiu ce se intampla, dar am o banuiala.

- Da, eu sunt.

Trec printre gasca noastra si pot observa privirea agila a ofiterului Drew. Ma cunoaste destul de bine, a lucrat la multe dintre cazurile noastre si bineinteles a fost platit bine pentru a le rezolva.

- Va trebuii sa veniti cu noi la sectie.

- Stai asa, sora mea nu pleaca nicaieri pana nu imi spuneti ce se intampla si care este motivul pentru care o luati.

Stiu la ce se gandeste Andrew, faptul ca dabea am venit si deja plec. Cineva ne-a spart in cap oalele dinou si daca asta nu este Alec imi tai o mana. Cu siguranta a planuit el ceva si ma bagat dinou la inaintare in fata lui. Cand unul dintre ofiteri vrea sa imi puna catusele Drew il opreste si ma roaga din priviri sa nu fac vre-un scandal. Ridic mainile in semn de predare.

- Nu este nevoie sa folosim violenta vin de buna voie.

Ma urc in masina cu ofiterul Drew in timp ce , ceilati intra in celalte masini. Ii cer o tigara si exact cum ma asteptam isi da ochii peste cap si imi intinde pachetul, cu o tigara scoasa doar pe jumatate. O prind cu buzele si o trag din pachet, dupa care scoate bricheta si tot el mi-o si aprinde.

- Nu cred ca mai scapi de data asta Roxy..

- Cine ma afundat Drew?

Ma priveste prin oglinda retrovizoare incercand sa ma faca oarecum sa ma calmez. Drumul pana la sectie a fost linistit, tacut cu Drew doar privindu-ma, este clar ca situatia este destul de rahao. Niciodata nu a fost atat de serios in preajma mea.

Ma dau jos din masina unde arunc tigara si o sting cu bocancul. Il urmez pe barbatul din fata mea in liniste. Drew este un barbat bine. Este un pachet de muschi si tatuaje, nu pot spune ca nu este destept, as mintii. Ochii lui sunt de un negru intens care te ameteste imediat. Iar acum in uniforma lui ii privesc spatele destul de lucrat. Imediat ma baga in sala de interogatoriu unde tranteste dosarul mare pe masa. Fac ochii mari la vederea lui, cred ca are pe putin saizeci de pagini.

A vorbit cu procurorul, iar intre timp deschide dosarul si incepe sa imi citeasca din el. Incerc sa ma abtin sa nu rad, situatia este una urata, dar fata lui nervoasa ma face sa zambesc ca o nebuna.

- Roxana, tu ma asculti?

- Da, te ascult, te rog continua.

- Transport de arme, trafic de persoane, spargere la sediul miliatr, crima dubla in cafeneaua din centru, trafic de droguri. Dosarul asta este pus in functiune de ani de zile, Roxana cineva lucra la el si eu n-am stiut nimic.

Da cu pumnul in masa nervos, iar pe mine ma face sa tresar. Nu voi sta mult aici dar cu siguranta trebuie sa ma ocup de cineva dinauntru. Discutam incontinuu despre cum am ajuns in situatia asta.

Concluzia este ca cineva de la mine a si depus plangere impotriva mea cu dovezi si poze.

- Vor venii sa iti ia declaratie, am sa incerc sa il fac pe nenorocitul ala care asculta acum la usa sa renunte la dosar ca sa nu ii fac demesia maine. M-ai auzit?

Urla din toti plamani si in secunda urmatoare cativa pasi se indeparteaza de usa. Kyle alaturi de Klaus sunt si ei aici. Din fericire am reusit sa vorbesc si cu ei. I-am linistit chiar daca Kyle mi-a jurat pe tava capul celui vinovat, i-am spus ca ma voi ocupa eu de asta.

Nu ar fii prima data cand stau inchisa pe aici. Ba din contra, multi dintre oamenii mei loiali sunt aici. Nu am vorbit nimic fara avocat, bineinteles mi-as fi prezentat singura cazul dar nu am avut chef. Prea batea la ochi.

Cat despre Klaus, el a stat aici. Nu a plecat acasa nici macar zece minute. Vreau doar sa stiu cine a fost in spatele tuturor actiunilor astea.

 

Asasini de Suflete si Mafia VOL IIUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum