Behind the appearances

Sa mergem pana la capat?

Brusc usa biroului se deschise, Elsa iesimd insitita de director. Acesta soptind o aluzie la adresa baietilor ,pe chipul ai aparand o urma de zambet. Privindu-i fugitiv , barbatul mai invarsta spuse:
- Deci cine e urmatorul?
- Cred ca eu, se anunta Andrei, asa vom termina mai repede.
- Nici sa nu te gandesti Branescu, stim toti ca vorbesti mult, dar asta nu inseamna ca ceilalti trebuie sa stea dupa tine. In plus , am stabilit deja ca esti ultimul, raspunse directorul sicanandu-l.
-Domnule di...
-Farcas tot arzi gazul degeaba , hai misca-te in birou.
-Dar eu...
- Vrei o pedeapsa si nu stii cum sa o ceri , asa-i Farcas?
De data aceasta gluma avu efectul scontat. Toti incepura sa rada pe seama lui Catalin. De voie , de nevoie acesta intra in birou urmat fiind de director.
Elsa se propti cu spatele de perete, scrutand cu privirea asfintitul . De ce trebuia sa i-se intample tocmai ei? Ce greseala cumplita facu-se ca sa fie umilita in asemenea hal de cel pe care il iubeste ? Totul fusese atat de frumos , atat de minunat pana acum cateva zile. De ce isi batea acum joc de toate sentimentele ei? De ce o parasi-se in fata tuturor , ce ii spuse ca era doar un trofeu?
Fara sa isi dea seama , pe obrajii palizi incepura sa-i siroiasca lacrimile. Lacrimi izvorate din adancul unui suflet chinuit de durere. Un suflet care isi puse pentru prima data nadejdea in cineva , dar acel cineva a folosit-o doar. Toata fericirea si iubirea ei dovedindu-se efemere.
Tristetea de pe chipul ei , precum si lacrimile nu scapara neobservate de colegii ei. Radu si Andrei o examinau cu atentia unor vanatori care isi pandeste prada. Fiecare miscare , fiecare gest al ei devenind subiect de discutie pentru ei.
- Cred ca am mizat cam mult pe ea Radu. Poate ar trebui sa vorbim cu Catalin si sa renuntam, mai avem inca timp.
Neluand in seama invrijorarea prietenului sau, Radu rase batjocoritor.
-Tu chiar crezi ca ea plande din cauza lui? Fi serios te rog ! Chiar daca noi nu am fost la scoala ca sa le vedem despartirea, nu inseamna ca nu sunt la curent cu evenimentele. Acum patru sau cinci zile ea a avut o inmormantare in familie, diriginta parca ne-a spus ca e vorba de bunica ei. Probabil ca erau apropiate. Acum , dupa ce bastardul asta a parasit-o e si mai trista, dar sunt aproape sigur ca nu e asa proasta incat sa-i cedeze.
- Deci mizezi in continuare pe ea? Eu sincer am serioase indoieli. Aminteste-ti doar cat de indragostita parea . In plus stim amandoi ce reputatie are Farcas, daca isi pune in cap sa aiba o fata , o are pana la urma.
-Si ma rog ce crezi ca are afurisitul asa irezistibil ? izbucni Radu. E doar un Casanova de liceu, nimic mai mult! Refuz sa cred ca e ceva mai mult de capul lui.
- Ok, sa presupunem ca ai dreptate , dar daca prin absurd ii cade in brate , noi cu ce platim ?
- Din cate imi amintesc eu , tu nu esti cumva casierul clasei?
-Esti nebun! Nu pot baga mana in banii aia.
- De ce nu? intreba Radu uimit. Nu ar fi prima data.
-Asa-i , dar din cauza cretinilor alora fereastra trebuie inlocuita si ghici de unde vor lua bani pentru asta?
-Aha , ti-e frica sa nu te prinda. Relaxeaza-te cretinule, nu vom ajunge pana acolo. Vom castiga pariul, iar daca prin absurd pierdem si trebuie sa platim voi gasi eu o solutie.
-Fie , spuse Andrei cu indoiala. Uite-l ca vine. Sa speram ca ai dreptate , desi ...
- Iancau misca-te in biroul directorului!
Vocea stridenta a vicedirectoarei se auzi din biroul pragul usii, animand incaperea. Catalin iesi din birou , trecand pe langa directoare. Amuzat teribil de situatia in care se afla colegul sau, Catalin incepu sa chicoteasca usor.
-Asa amuzant e interogatoriul directorului?
-Nu, amuzant e felul in care le incaseaza Radu. Asa prost i-a mers toata ziua?
- Cam asa, raspunse Andrei oftand. Dupa cearta cu Amanda , a tinut-o tot intr-o fericire. Mai ales ca acum s-a ales cu trei saptamani de pedeapsa.
- De fapt o luna , plus mustrare scrisa, interveni Catalin.
-Poftim? De unde naiba mustrare scrisa?
- Nebuna aia de vicedirectoare are o placere perversa sa-l ia in suturi. Inainte sa intru eu in birou, ea vorbea cu directorul despre incidentul cu Amanda. In afara de asta , cotoroanta i-a mai aruncat inca cateva chestii in spate, iar acum trebuie sa traga si ce n-a facut.
-Ce catea! Cum naiba o mai suporta "Dragonul"? Toata ziua e pe capul lui , ma mir ca n-a inebunit.
-Cred ca e pe capul lui si la propriu. De ce crezi ca a avansat tarfa atat de repede? E evident ca nu datorita meritelor sale deosebite.
-Probabil, zise Andrei razand infundat. Ca tot veni vorba de tarfe , acum ca esti solo din nou care e urmatoarea tinta?
-Habar n-am, raspunse cu sinceritate Catalin. Mi-am pus-o cu majoritatea fetelor din liceu, iar acum... acum vreau sa ma relaxez putin.
- Deci " Premianta" te-a cam obosit?
- Ori eu nu vorbesc destul de colar , ori tu si Radu sunteti tampiti. Hai pe hol fraiere.
-De ce pe hol ? intreba mirat Andrei.
Fara sa-i de vreun raspuns, Catalin ii facu semn catre fata ce privea nostalgica pe geam. Intelegand motivul , Andrei il urma pe coridorul intunecos fara alte intrebari. Punand o oarecare distanta intre ei si secretariat, Catalin se lipi cu spatele de peretele rece , scotand din buzunar un pachet de tigari. Aprinzand una spuse:
- Deci pana la urma cum stau lucrurile? Nu intelegi ce inseamna sex si atat sau esti poponar ca Radu?
" Cata dreptate are Radu , bastard ingamfat ce esti ! Daca nu as avea un interes mi-ar face mare placere sa te dau la dracu."
  - Ok, poate am exagerat cu intrebarile , zise baiatul roscat tragand o tigara din pachetul colegului sau , dar trebuie sa recunosti si tu ca e complicat sa te credem. Premianta nu pare deloc genul de gasca pe care o vrajesti din doua vorbe. Nu cred ca te va ierta asa usor.
  - Ha, si tu chiar crezi ca imi pasa daca ma iarta sau nu? Fi serios , nu imi pasa catusi de putin de ...
  Se opri brusc atunci cand il vazu pe Radu apropindu-se de ei. Zambind batjocoritor, Catalin zise:
- I-a te uita, Raducu cel virgin a iesit de la interogatoriu.
-Trebuie sa recunosc ca suna tare comic, spuse Andrei printre hohote de ras si fum.
" Fa misto pe seama mea cat mai poti jigodie, dar pana la urma ma vei implora sa te ajut."
  -Esti gata sa pierzi pariul Farcas?
  - Ba bine ca nu, Lupan a intrat in biroul directorului ?
  - Da , radpunse Radu.
  - Era si timpul, mai putin si prindea radacini pe scaunul ala.
  - Bine cretinilor , interveni ignorand gluma lui Andrei, fiti atenti pentru ca nu vreau sa repet de doua ori. Voi ramaneti pe hol, cat mai aproape de usa secretariatului. Iar eu intru si imi fac treaba. Cat timp a trecut de cand a intrat Lupan la director?
- Cred ca doua sau trei minute, raspunse Radu incruntandu-si sprancenele.
  - E bine , ai destul timp, spuse Andrei stingand tigara.
- Atata timp cat voi nu uitati ce aveti de facut.
  Fara sa le mai spuna nimic, le intoarse spatele , mergand catre secretariat.