7

206 22 8
                                    


Jungkook s-a uitat la mine fără să spună nimic, eu mă joc cu picioarele. Nu am curajul să-i întâlnesc privirea, dar tot îi simțeam privirea ațintită asupra mea.

– Vrei să stai în continuare așa sau...? a întrebat el foarte brusc. Știu tonul ăsta, era supărat.

– Mmmh... am murmurat fără să ajung nicăieri.

– Cine este el?

– Cine este ea? am întrebat fără să mă gândesc.

– Uită-te la mine. Mi-am ridicat privirea încet și o doamne, era mai aproape decât credeam.

– Am întrebat primul, cine este el?

– Sehun... un prieten.

– Un prieten?*Scoase un râs amar* Ce prieten apropiat, vă țineți mână, chiar te cară. Își încrucișează brațele. Mi-am ridicat o sprânceană și l-am privit neîncrezătoare.

– Și eu și tu ne ținem de mână, mă cari, mă îmbrățișezi, mă săruți pe obraz și suntem prieteni, nu?

Întrebă Hara, find supărată și furioasă de cuvintele lui.

– Deci suntem doar prieteni pentru tine? a întrebat el furios. Mi-am încrucișat brațele.

– Și pentru tine? Pentru că dacă am fi mai mult decât prieteni, nu ai fi cu fata aia, nu-i așa?

Jungkook a tăcut. Asta îmi doream, nu mă puteam plânge când Sehun era într-adevăr doar prietenul meu.

– Nu ai de gând să spui nimic?*l-am provocat eu. M-a privit furios* Păi, du-te cu ea! am spus și m-am îndreptat catre usa.

– Du-te cu tipul ăla, Sehun! a strigat el înapoi la mine.

– Da, asta voi face. El se uită încă o dată la mine.

Nu fusesem niciodată învingătoare într-o luptă ca asta, am reușit să las cu gura căscată fetele care mă deranjau dar apoi m-au bătut. Eram supărată pe Jungkook, totul a fost din cauza geloziei și acum pentru că am pretins prietenia mea cu Sehun.

*

Toată după-amiaza a fost atât de distractivă, sărind peste Jungkook încercând să mă facă geloasă cu fata aia, am fost, dar nu am arătat-o. Băieții prăjeau carne, ne jucam, spuneam povești. Nu mai făcusem niciodată așa ceva.

– Te distrezi? l-am întrebat pe Sehun încet, el s-a uitat la mine și a dat din cap cu un zâmbet.

Mi-am verificat telefonul mobil. Mi-am mărit ochii când am văzut că era 7:00 p.m. noi era aici de la 11:00 a.m., Changjo oare este supărat? Sper ca nu.

Câțiva dintre prietenii mei au plecau deja.

– Sehun am întârziat, cred că e mai bine să mergem. El dădu din cap. Sehun este uneori un băiat cu puține cuvinte. S-a ridicat și s-a dus să vorbească la telefon, cred că cu prietenul lui care ne va duce acasă

– Și cum l-ai cunoscut? ma întrebat Jimin. Eram doar el, Jungkook, fata aia, Hoseok, Jin și eu.

– Sehun?*am zâmbit* Lucrează ca livrător, în prima lui zi de muncă mie mi-a adus prima lui livrare. Era o zi de 12 martie.

– Cum îți amintești data?

– În acea zi Sehun mi-a spus: „ești prima mea livrare, acum suntem prieteni și de azi, în fiecare 12 martie vom mânca pizza până vom exploda".

– De cât timp faceți asta?

– Patru ani *a răspuns Sehun stând lângă mine* Sunt foarte ciudat, nu? Oricum nu contează, nu regret, Hara și Changjo sunt a doua mea familie.

_________________________________________
Cam scurt,știu dar vreau să știu cum vi s-a părut acesta capitolul?

Îmi pare rău pentru greșelile gramaticale 🤍

I protect you from the shadows [J.Jk]Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum