ɪᴜʙɪɴᴅ ᴜɴ ᴍᴀғɪᴏᴛ⚊נυиgκοοκ

♡𝑍𝑒𝑐𝑒-

Era greu,era greu să joc rolul asta. Nu o mai puteam pacalii mult. Trebuia să o fac acum,sa îi spun șefului că e gata,sa îl ajut sa îi ia toată averea,dar ceva mă ține. Am mai făcut asemenea misiuni,și le am dus la capăt,dar ea e altceva,nu o pot face. Sun Mi e diferită,și diferitul asta nu îl place.
După noaptea plina alaturi de ea îmi fac un dus și comand micul dejun. Ea se trezește foarte tărziu așa că nu mai aștept. Îi las un bilețel și plec. Trebuia să merg până la domnul Oh,îmi lăsase un mesaj sa fiu la el la ora 8. Mă îmbrac în hainele pe care le purtam aseară și plec.

Sun Mi

Mă trezesc și mă uit prin camera,apoi lângă mine. Jungkook nu era în camera. Poate e la baie,sau la bucătărie. Oare îmi gătește? Zâmbesc și mă ridic din pat.

-Jungkook! Jungkook,unde ești?

Nu era pe nicăieri. Deodată zăresc pe masa de la bucătărie un bilețel. Îl iau și îl deschid. Era scris frumos. Mă așez pe scaun și încep să îl citesc.

"Îți las biletul pentru că încă nu te ai trezit pentru a-mi lua la revedere. Am o treabă urgenta și nu mai pot sta. Sper că te ai trezit bine! Ți am lăsat mâncare pe masa,mănâncă înainte să pleci! Sper că te ai distrat aseară și că ești bine. Ne vedem cat de curând se poate! Te iubesc!

Cu drag Jungkook♡"

Zâmbesc și bag scrisoare în buzunar. Voiam să îmi aduc aminte și când o să am nevoie de ceva care să mă facă fericita. Mă așez la masă și mănânc puțin apoi plec. Nu avea rost sa stau singura fara el aici,cu toate că era liniște,fara stresul părinților. Trebuia să merg acasă,daca nu mama mă dădea dispărută și cine știe ce se întâmpla. Mă miră faptul că Jungkook nu a observat degetul,cred că nu era atent,și nu era nici foarte multa lumina. Cu atât mai bine că nu a văzut,mi ar fi fost greu sa explic.

Jeon Jungkook

Ajung acolo. Îmi dau doua fâsuri cu parfumul și intru. El era ca deobicei la birou. Mă așez pe scaunul din fata lui și îl salut respectuos.

-Bine ai venit domnule Jeon. Cum decurge misiunea? Mai am mult de așteptat?

-Nu,totul este deja aranjat. Fata este deja îndrăgostită.

-Stii planul? O omori,familia ei este ocupată cu înmormântarea și aflarea adevărului iar noi atacăm! Ști nu?

-Da domnule! Când programam asta?

-Mai așteptam puțin,doua săptămâni,sunt de ajung Jungkook?

-Da,așa este bine. Va mulțumesc! Sper că va fi totul bine!

-Si eu sper Jungkook! Ești liber,ai grija,am încredere în tine,ești singurul meu om de încredere!

Mă aplec în fata lui și plec. Vrea ca eu sa o omor pe Sun Mi... Îmi va fi extrem de greu sa o fac, pentru că chiar daca nu am o problema cu omorâtul oamenilor,ea e o problema pentru mine. Când mă uit în ochii ei mă văd pe mine,bătut,abuzat de părinți mei. Mă simt ca și cum aș omorâ o parte din mine. Sun Mi nu e o persoana oarecare,e o persona buna ,și e doar o victimă. Ea trebuie sa moară doar pentru averea familiei sale.

-Domnule?

Mă întorc speriat. Nu vad cine e până când îmi las privirea în joc. Era ea,din nou ea.

Îmi pare rău pentru greșelile gramaticale sau de exprimare ❤️