ɪᴜʙɪɴᴅ ᴜɴ ᴍᴀғɪᴏᴛ⚊נυиgκοοκ

♡𝑃𝑎𝑖𝑠𝑝𝑟𝑒𝑧𝑒𝑐𝑒-

Jeon Jungkook

Când ajungem Sun Mi dormea. O iau în brațe și o pun pe fetiță sa îmi deschidă ușa.
O așez în pat și o las să doarmă. Pun o pătură peste ea și o pun și pe micuța la somn.

-Auzi,dar tu nu ai un nume? Trebuie sa îți zic mereu micuța?...

-Nu am,defapt nu știu dacă am. Vreau ca tu sa îmi dai un nume! Ar fi minunat!

-Mmmm,ce zici de Niro? Nu stiu dar îmi place numele asta!

-Si mie îmi place,vreau Niro. De acum mă numesc Niro,ai auzit Land? Mă cheamă Niro.

O învelesc și zâmbesc. Mă bucur că e fericita. Și eu sunt.

-Noapte buna Niro!

-Noapte buna domnule!

Mă așez lângă Sun Mi și adorm. Eram destul de obosit după tot ce s a întâmplat zilele astea.
Somnul meu este unul greu. Mă trezesc extrem de des din cauza coșmarurilor. Transpir foarte tare.
Dimineața pregătesc micul dejun. Pun niste oua și șuncă,cu puțin cașcaval. Era singurul lucru pe care știam să îl gătesc.

-Bună dimineața! Simt mâinile lui Sun Mi peste talia mea

-Bună dimineața,cum ai dormit prințesa? Patul meu nu e așa comod ca al tău nu? Zâmbesc

-E destul de comod! Și e și mai bine când dorm alaturi de tine!

După ce luam micul dejun o duc pe Sun Mi acasă. Îmi cere să o las undeva mai departe de casa pentru a nu vedea cineva. Pe Niro am lăsat-o acasă alături de Land. Trebuie sa merg la bar sa îmi iau vitaminele,și nu puteam permite ca ea să vadă. Dau repede pe la bar apoi merg acasă. Era singurul loc unde acum mă simțeam bine. Alaturi de Niro și Land.

Sun Mi

Îmi era frica sa intru în casa. Îmi era frica sa dau ochii cu Taehyung. Îmi era frica de mama,de toți. Uram casa asta. Nu voiam să mă întorc niciodată înapoi.

-SUN MI! Ai ajuns și tu acasă. Unde și umblat? Aseară trebuia să te vezi cu Tae! Ți am zis că nu mai ai voie afara din casa!

-Mama...am avut treabă. Am avut de rezolvat ceva pentru nunta.

-Toata noaptea?! Nu suntem prosti Sun Mi!

-Îmi pare rău mama! Promit sa nu se mai întâmple. Tae unde e?

-E sus,a rămas aici aseară,după ce a observat că tu nu mai ești acasă ! Sa ști că e extrem de nervos.

Trag aer în piept și urc. Picioarele îmi tremurau. Inima îmi bătea cu putere.
Deschid ușa și îl văd cu un caiet în mână. O nu...ăla e JURNALUL MEU.

-Sun Mi...ai ajuns!

-Tae...ce faci cu ăla?! De ce îmi umbli în lucruri.

-Cine e Jungkook asta. De ce îți scrie scrisori de dragoste,și tu lui? Deci el e motivul pentru care nu îți mai petreci timp cu mine.

-Nu e adevărat Tae,el e doar un prieten,ști deja că ești viitorul meu soț. Te rog dă-mi aia.

El o rupe în mai multe bucăți pe care le aruncă pe jos. Văd cum din ochii îi cad câteva lacrimi. El plânge?
Mă apropii de el și îl iau de mana.

-Tae...nu e cea ce pare. Ști deja că tu vei fi soțul meu. El e un prieten. Nu e nimic mai mult intre noi.

Un prieten pe dracu,e bărbatul pe care îl iubesc.

-Tu scrii chestiile astea doar pentru un prieten?

Nu știam ce să îl mai mint. Nu știam cum sa o fac. Mă așez pe pat și încep să plâng. Era singura soluție. Chiar daca are un suflet extrem de rău îi e milă de o persoană când plânge.

-Sun Mi!...de ce plângi?

-Tae,știu că nu mă iubești,dar sa crezi că te înșel,mă doare extrem!

-Sun Mi,nu cred asta,doar că asta îmi demonstrezi!

-Sti că nu e adevărat. Ești singurul meu iubit,singurul.

Mințeam....nu eram eu,eu nu pot sa mint. Nu vreau sa afle despre mine și Jungkook, pentru că dacă va afla totul va fi dus,eu Jungkook și iubirea noastră.

Îmi pare rău pentru greșelile gramaticale sau de exprimare ❤️