♡𝐷𝑜𝑢𝑎𝑧𝑒𝑐𝑖-

238 20 5
                                    

-Hei aud vocea ei

Mă uit spre ea și doar zâmbesc. Pășea ușor și încet. Parca voia să mă surprindă.

-Hei! zâmbesc și mă uit spre ea

-Gătești Jungkook?? Trebuia să o fac eu de data asta! Poate vrei sa vezi și cum gătește iubita ta.

-Vreau sa fie ceva special,așa că îți gătesc eu.

Era ultima masa împreună. Voiam ca seara asta sa fie specială,atât pentru mine,cât și pentru Sun Mi. Urma sa spun adio unei femei minunate. Unei femei ce mă iubește cu adevărat,și ar face totul pentru mine. Inima mă doare,dar,asta este meseria mea,trebuie sa o fac.

-Ia loc Sun Mi. Merg sa aduc o sticla de vin. Trebuia să sărbătorim că suntem împreună aici! Te iubesc Sun Mi!

Era ultimul "TE IUBESC". Nu îmi amintesc sa fi spus cuiva până acum "te iubesc" cu atât de multă pasiune cu câtă îi spun ei în momentul ăsta.

-Si eu te iubesc Jungkook! Mai mult decât pe mine! Dar...mi se pari stresat...ce se întâmplă?

-Nimic Sun Mi,mă simt bine alaturi de tine! Vreau sa fim mereu așa! Împreună pentru totdeauna!

-Împreună pentru totdeauna! zâmbește spre mine și ridică paharul sa ciocnim

Dupa ce mâncăm ea adoarme în brațele mele. O mângâi ușor pe par. Era atât de moale. Nu știu ce mi se întâmplă,dar nu vreau să mă despart de ea...Îmi va fi așa greu sa o fac. A devenit o parte din mine. Iar dacă o parte din mine moare,atunci nu voi mai fi întreg niciodată.
Telefonul începe să îmi sune. O așez pe Sun Mi pe o pernă și mă ridic. Ies repede afara pentru că era domnul Oh. Răspund și așez telefonul la ureche.

-Bună seara domnule Oh!

-Bună Jungkook! Totul e gata? Fata e pregătită? Tu ești pregătit?

-Da domnule,totul e gata. Mâine dimineața va aștept aici. Veniți singur. Reușim să o facem doar noi doi.

-Bine Jungkook. Am încredere în tine! Niciodată nu m ai dezamăgit!

-Nu o voi face!

Îmi închide și arunc telefonul. Cad în genunchii plângând.

-Sunt gata pe dracu țip

Merg lângă Sun Mi și o iau în brațe. Adorm așa. Era locul unde mă simțeam bine.

°
°

Mă trezesc înaintea ei. Domnul Oh era deja jos. Cobor la el și îmi dă un pistol.

-Esti gata Jungkook? mă bate pe umăr A sosit ziua cea mare!

-Da domnule,sunt gata. Îți las un masaj. Sa intri în casa și să o ți. Nu o pot face singur.

-Sigur Jungkook! De asta am venit aici,sa te ajut!

-Va mulțumesc domnule Oh!

Îmi bag pistolul în blugi și urc sus. Sun Mi se trezește și mă privește.

-Jungkook,cum de te-ai trezit atât de devreme?

-Haide sa mergem jos Sun Mi! Zâmbesc aproape plângând

Coborâm împreună. Deschid telefonul și îi las un mesaj domnului Oh. El intră pe ușă din spate și o prinde pe Sun Mi.

-Dă-mi drumul...Jungkook,ce se întâmpla? De ce nu mă ajuți??

-Draga mea Kang Sun Mi! Ăsta e sfârșitul tau...! Nu trebuie sa te temi, toți avem un sfârșit! Fie că e mai rău,fie că e mai bun! spune Oh tinad-o strâns de brațe

-Ce spune...Jungkook,mă doare, ajută-mă...cine e omul asta,și ce vrea de la mine...îmi e frică.

Ochii ei păreau speriați. La fel erau și ai mei. Nu îi puteam spune nimic. Mă durea sufletul sa o vad speriată și să nu pot face nimic. Scot pistolul de la spate și mă uit spre ea. Ea se uită spre mine.

-Jungkook...ce e asta....

Îmi pare rău pentru greșelile gramaticale sau de exprimare ❤️

ɪᴜʙɪɴᴅ ᴜɴ ᴍᴀғɪᴏᴛ⚊נυиgκοοκUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum