Anul 1990.
Tata fusese invitat să recite o poezie de la scriitorul MIHAI EMINESCU.
Și această poezie se numea:"Glossă"
Dacă îmi aduc bine aminte parcă era undeva după 15 Ianuarie, data la care scriitorul se născuse sau la 15 Iunie,data plecării.
Cert este că vă las aici o conversație între mine ,tata și frate-miu înainte să plecăm:
Adrian:Sunteți gata?
Paul:Noi da,dar tu?Asa mergi?
Adrian:Da...ce are?Nu arăt bine?
Paul:Ba da!Dar haina aia ,hmm,parcă ai fi motociclist!
Petra:Îți mai lipsește o motocicletă!Pe când o cumperi ?
Adrian:🤣
Adrian:Ce copii mai am și eu!Din păcate Petra,nu o să îmi I-au niciodată motocicletă!Că dacă mă vede mama voastră cu ea ,a doua zi dispare din fața blocului!
Petra:Hmm,cam da,uitasem de mama sincer!
Paul:Eee,nu are nimic!Când o să fim de vârsta adultă, dăm de carnet de mașină și după de motocicletă!
Paul:Căutăm un loc unde sa le ascundem sa nu le vadă mama și gata!
Petra:Că bine zici!
Adrian:Mai aveți pana să vă faceți mari !Bucurați-vă acuma de copilărie cât sunteți mici ca după ce veți fi mari o să vreți sa mai fiți mici.
Adrian:Hai să mergem că,cu voi întârzie și Popa la Slujba de Duminică!
Paul:🤣
Petra:🤣
CITEȘTI
Adrian Pintea în viziunea mea ca Tată
Roman pour AdolescentsÎn această poveste scrisă de mine datează ideea și cum mi-as fi imaginat eu viața dacă Adrian Pintea mi-ar fi fost tată și in realitate nu doar în poveste. Să începem! Ps:Pentru mine ca fan,Adrian Pintea rămâne cel mai bun actor . !!!Această poveste...
