Ian:- ...Sti că Alfa va urmărit pana in L.A.?
-Nu,nu stiam.
Ian:- Stiu ca v-au urmarit pana in L.A. dar nu stiu daca au venit si in San Francisco.
-Sper ca nu.
Ian:- As putea sa aflu de ce v-au urmarit si ce vor.
-Ti-as fi recunoscator.
Ian:-Te anunt daca aflu ceva.
Ii afirm dand din cap apoi mergem spre scari pentru a coborâ de pe acoperisi. Ajungem inapoi la bar si ne asezam langa Ryan. Il zdruncin putin pe Ryan incercand sa-l trezesc dar in zadar. Ian se ridica de pe scaun, sta putin in dreptul lui Ryan privindu-l apoi il ridica de pe scaun si il aseaza pe umarul lui. Barmanul se uita ciudat la el si cred ca aceeasi expresie aveam si eu.
Iesim din bar si ajungem la masina. Ian il pune pe Ryan pe bancheta din spate si urca in locul din dreapta. Urc si pornesc masina. Imi intorc pentru o secunda capul spre Ian apoi spun
-Ian asculta chiar imi... dar sunt intrerupt de el
Ian:- Stiu frate,stai linistit.
***************
Ajungem acasa pe parcursul drumului niciunul nu a mai spus nimic, coboram din masina, Ian luându-l si pe Ryan la fel pe sus, intram in casa si il trateste pe canapea. La scurt timp o vad pe Alison cum coboara scarile urmata de Melisa. Ma indrept spre Alison si o sarut pe frunte apoi o iau in brate, si ea pe mine si imi sopteste "Mi-a fost dor de tine" ii raspund tot in soapta "Nu am lipsit chiar asa mult" ne desprindem din imbratisare.
Melisa:-Ian? spune si se uita la el apoi isi intoarce privirea spre mine. Ce cauta el aici?
-Osa ne ajute.
Melisa:- Ethan putem vorbi?
Dau afirmativ din cap si mergem in bucatarie, ea inchide usa apoi se apropie de mine si spune incet:
Melisa:-El facea parte din prieteni Flaviei...cand ne-am certat eu si Drake cu ei, era si el. Ethan nu putem avea incredere in el.
-Pentru ca e cu Flavia ne poate ajuta.
Melisa:- Eu nu pot avea incredere in el, din cauza lui, Drake nu mai e aici cu noi.
-Nu-ti cer sa ai incredere in el ci sa ai in mine. Stiu ce fac.
Melisa:- Sper si eu... se intoarce cu spatele si dă sa plece, ajunge pana la usa apoi isi reintoarce privirea spre mine si spune. "N'o lasa pe Alison singura cu el."
Afirm dand din cap iar ea iese din bucatarie. Raman singur si imi sprijin mainile de masă apoi oftez si ma scufund in gandurile cum ar trebui sa o apar pe Alison in cazul in care s-ar intampla ceva. Sau ce i s-ar intampla daca este in pericol iar eu nu pot fi acolo sa o apar si va fi singura speriata si probabil tipand, plangand si spunand sa o lase in pace. Nici sa nu mai aduc vorba daca s-ar trezi vreun prost si ar vrea sa-si bata joc de ea nici nu m-as putea gandi la ideea ca ar putea sa o atinga altul sau cum as reactiona la o faza de genul.
Sunt trezit din ganduri de o mana fina asezata peste a mea ce ma face sa tresar imi intorc privirea spre Alison care se uita la mine cu o privire ingrijorata. O trag mai aproape de mine si o pun pe masa in fata mea, ea isi pune mainile pe umeri mei si imi cuprinde gatul iar eu le pun pe ale mele pe picioarele ei aproape de fund. Privindu-ma cu aceiasi privire ingrijorata ma intreaba
Alison:- Ce sa intamplat?
-Nimic. De ce crezi ca s-ar fi intamplat ceva?
Alison:- Ethan. spune si isi schimba expresia fetei intr-una serioasa.
-Ahm. oftez si plec capul in jos. Mi-e teama.
Alison:- De ce?
-Pentru ca in orice clipa te-as putea pierde incercand sa am crija de tine.
Alison:- Hey! spune si imi ridica capul din pamant, o privesc si imi zambeste larg. Va fi bine! Nu voi pleca nici-o data.
-Promiti? o intreb eu pe un ton bosumflat.
Alison:- Promit. o strang puternic in brate iar ea imi sopteste. Te iubesc Ethan.
Ii dau drumul din imbratisare si ma uit preţ de o secunda la ea iar ea continua sa-mi zambeasca cu acelasi zambet larg si frumos. Vreau sa spun "si eu" dar cand deschid gura ea mi-o acopera cu mana ei si spune
Alison:- Stiu.
Isi ia mana de la gura mea si ii zambesc apoi o sarut.
