Regula numărul 13

Capitolul 6

Black

   Mă îndrept spre bruneta care mi-a furat locul, nimeni, niciodată nu îndrăznește să se așeze pe locurile noastre așa că nu am mai avut vreodată probleme legate de asta, dar se pare că ea nu știe cum merg lucrurile pe aici.

   Înainte să ma îndrept spre ea i-am șoptit lui Elliot să se așeze el în prima bancă vizavi cu iubita sa și el da comformat situației. Ajung la Pandora și îi șoptesc:

-Îți cam place să furi și locuri nu numai să te droghezi, spun asta mai mult ca să o enervez, ea tresare și se înroșește, dar nu îmi răspunde.

   Trag banca de lângă mai aproape de ea și mă așez acolo, exact lângă Pandora. Așa că acum subtem vecini de bănci. Ora începe și văd că ea nu ascultă, se uită pe geam și uneori mai desenează câte ceva în caietul ei, așa că decid să îi scriu un bilețel ca să o zădăr puțin:

Vii în baie cu mine Grey?

   Îl arunc pe masa ei și când îl observă se uită ciudat spre mine. Îl deschide și îl citește, dar când se întoarce spre mine mă așteptam să facă scandal, să țipe, orice de genul ăsta, dar ea doar îmi zâmbește și îmi arată degetul mijlociu. Fata asta chiar mă intrigă... La dracu!

   Peste 45 minute ora se încheie, iar bruneta mea își strânge lucrurile și iese din clasă, o urmez și văd că se oprește în fața unui dulap, mă opresc lângă ea și iarăși îi șoptesc la urehe:

-Se pare că suntem vecini și de dulap, ea se înfioară la auzul vocii mele și asta se duce direct spre prietenașul meu din pantaloni.

   Drace, ce îmi face fata asta. Ea decide să mă ignore, își ia cartea de Istorie, accelași lucru îl fac și eu, iar în scurt timp îmi întoarce spatele și pleacă.

   Intru în clasa de istorie și știu că am întârziat 10 minute, pentru că am fost reținut de Ralph pe telefon mai mult decât trebuia. Mă uit prin clasă, dar nu o văd nicăieri pe Pandora și locurile noastre sunt libere. Îi fac un semn de mulțumire din cap spre Elliot care s-a așezat din nou în prima bancă. Mă așez la locul meu, dar nu stau prea mult pentru că îmi cer voie să ies ca să o găsesc pe nesuferita furatoare de inimi.

   Clasa de istorie este la etajul 2, așa cobor la primul etaj și de acolo încep să o caut.

Pandora

   Îmi iau cărțile din dulap și îi întorc spatele lui Black care încearcă să facă conversație sau mai degrabă încearcă să mă enerveze. Mă uit pe oral și conform acestuia ar trebui să mă îndrept spre cabinetul 28, care se află la etajul 2, dar a sunat la clasă și eu încă nu pot să îl găsesc. Nu știu ce să fac acum, m-am uitat peste toate ușele, în toate colțurile și tot nu îl găsesc.

   Renunț după ce observ că au trecut 10 minute din oră, așa că ies în curtea școlii și mă așez pe unul din scaunele ce se afla aici, dar observ că cineva vine spre mine și vai ce mai noroc am eu că e Black.

-Te-ai pierdut prințesă? mă întreabă el cu zâmbetul lui idiot pe față.

-Mai bine ai tăcea Stone, spun eu cu indiferență. Dar la naiba, băiatul ăsta chiar ma fascinează cu adevărat.

-Ai chef să mai stai la ore? mă întreabă el de parcă prietenim de un milion de ani.

-Nu, dar nici nu am chef să chiulesc, răspund eu.

-E un Starbucks la 5 minute de aici, vrei să vii?

   Sincer nu am chef de ore acum, fiindcă mai am fizica și chimia nu o să fie ceva special dacă o să chiulesc.

-Bine, dar să știi că nu merg pentru tine, dar doar pentru că mi-a ajuns totul pe ziua de azi, răspund în așa fel încât să pară că nu îmi pasă. Dar pe cine încerc să păcălesc? Băiatul ăsta trezește la viață fiecare celulă din corpul meu doar cu simpla lui prezență.

-O să mergem pe jos și după ce se termină toate orele o să venim după mașina mea și motocicleta ta, spune el.

-Bine.

   Mă ia de mână și cu asta mă surprinde, mă uit în ochii lui de un verde smarald superb și el îmi zâmbește. Bun, asta o să fie complicat.

   Peste câteva minute de mers ajungem la cafenea și intrăm, acolo unde observ că sunt mai mulți elevi și doar câteva mese libere. Ne ducem direct la casa de unde se comandă și acolo ne întâmpină o barista cam de vârsta noastră.

-Bună, cu ce vă pot servi? întreabă ea.

-O cafea simplă neagră, fără zahăr sau lapte, spune Black și nu mă miră că lui chiar îi place așa ceva.

-Numele?

-Black.

-Și domnișoara?

-Eu aș dori un Frappuccino cu caramel sărat, numele este Pandora, răspund.

   Black plătește ambele cafele fără ca eu să observ și atunci când o fac e prea tarziu.

-Așezați-vă la o masă și o să vă strig numele atunci când cafelele voastre sunt gata.

-Mulțumim, răspund și observ cum Black mi-o ia înainte și se așează la o masă din colț așa că îl urmez.

-O masă mai îndepărtată nu ai putut găsi? zic cu sarcasm.

   Își dă ochii peste cap și alege să nu răspună. Doamne cum poate un simplu muritor să arate așa bine?! Azi e îmbrăcat într-o pereche de blugi gri și o cămașa negră din satin cu primii 2 nasturi descheiați , dar unele tatuaje de pe gât se observă.

-Și, despre ce ai vrea să vorbim? întreabă el.

-Aș vrea să îmi beau cafeaua în liniște, fără să îți aud vocea enervantă.

-Voce enervantă zici?

-Da, exact asta am zis.

   Iar mă ignoră și în scurt timp barista ne strigă numele și Black pleacă după cafele. După ce le aduce bem din ele și începem să vorbim, nu e așa rău cum credeam, am aflat că lucrează pentru tata de când avea doar 14 ani și la ficare glumă pe care o face simt cum obrajii îmi iau foc. Doamne ce îmi faci tu mie Black.