Viaţa mea

Capitolul 19

-Esti nebuna!

-Bine ca esti tu sanatoasa! zic si incep sa rad.

-Imi era dor sa fim doar noi doua... zice ea putin trista.

-Aha, aha. Stiu. E imposibil sa nu-ti fie dor de... 

Voiam sa continui dar am simtit cum un baiat ma ia pe sus si ma duce in holul de langa bai. Cand ma intorc Alex statea in fata mea, cu mainile incrucisate la piept. 

-De ce ma eviti?!

 -Tu te pupi cu toate! Nu ma intereseaza ca ele or inceput. Azi tu o tineai pe Clara in brate, nu ea pe tine. Lasa-ma. Pur si simplu, uita!

-Nu poti uita ce iubesti, Sofia... striga el dupa mine in timp ce plecam. 

 Em era tot acolo uitandu-se la telefon.

-Gata?

 -Da. Acum suntem doar noi. zic eu ridicand skatebord-urile si dandu-i unul lui Emily.

 -Deci, unde mergem? Spune ea dupa ce iesim din hotel. 

 -Sincer, pornim de aici si vedem unde ne duce soarta. 

 Mereu am fost o persoana care crede ca viitorul tau e scris si ca noi doar avem impresia ca ni-l facem singuri dar nu e asa.

Am plecat spre centru. Sper ca in colo e centrul ca daca nu, poate ajung sa dorm pe banca in timp ce Em tipa la mine ca sunt proasta si ca nu stiu drumul inapoi. Mereu o duceam pe toate drumurile zicand "Hai pe aici. Ajungem cu siguranta undeva!" Mereu ajungeam undeva... Uneori in punctul din care plecam, alteori la locuri foarte dragute cu banci sau leagane sau chiar in locatii pe care nici macar nu le stiam. Dar cert e ca mereu radeam cu ea in aceste drumetii. Stiu ca ea crede ca i-ar fi mai bine fara mine, adica sa fim seriosi, o bag in belele mereu, o enervez, o stresez, dar sunt sigura ca fara mine ar fi o tocilara izolata de lume. E foarte timida si probabil de-aia ar ajunge asa. Oricum, eu sunt stropul de nebunie care o tine in echilibru. E chiar o prietena buna.

-Aloooo, Sofiaaa?! Mergem cu astea in mana sau...? 

 -A da, hopa. 

Am pus placa pe asfalt si am inceput sa mergem. Ma rog, eu. Ea a dat cu fundul de pamant cand si-a pus doar piciorul pe longbord. Am ajutat-o sa se ridice apoi am mers mai incet. Am invatat-o usor sa se dea putin. Adica defapt sa mearga drept, dar totusi era ceva. 

 -Pe aici! Zic eu prinzand-o de mana pe o alee care cred ca ducea la plaja. Am mers pe acea alee dar am ajuns intr-un cartier destul de ciudat. Sticlele de alcool, tigari si alte lucruri dubioase erau peste tot. M-am aplecat dupa skatebord apoi m-am uitat in jur. Nu era nimeni pe toata strada, exceptand un grup de 4 baieti care fumau la coltul unui bloc. Am mers spre ei.

 -Sofia. Haide de aici. Nu e ok sa fi..... 

 -Heii. Imi puteti spune cum ajungem la hotelul AquaPlanet? -Fetito, du-te pe unde ai venit. zice unul dintre acei tip cu o voce ragustia.

-Baiete, masoara-ti cuvintele! Sunt o domnisoara. Ar trebui sa vorbesti frumos! zic eu putin intepat.

 -Ce ai zis?! Zice acelasi tip apropiindu-se de mine ca un leu spre prada sa. 

 -Sa-ti masori cuvintele! Zic eu destul de tare. Acum ai auzit?! El vine periculos spre mine dar restul tipilor il prind de maini. 

 -Las-o, ba! E doar o copila! Nu stie cum se ajunge inapoi la hotel si a intrebat! Ce-ti sare tandara asa?! zice unul din prietenii lui rastit. 

Am plecat de acolo fara sa ma uit in urma. Am gasit drumul spre plaja apoi am lasat skatebordurile tipului de dimineata.

-Numarul tau tot nu l-am primit, pisi.

-Nici nu o sa o faci, baby.

Ne-am dus spre hotel razand de replicile mele tampite. Em zice ca mereu am replicile la mine, si sincer nu o pot contrazice. Cand am ajuns toti erau in fata hotelului certandu-se. 

-Heii! Ce s-a intamplat?

-Pai, pe mine si pe Clara ne ignorati! Nu vreau sa mai stau aici, cu voi! spune Rose gesticuland.

-Dupa ce te pupi cu baiatul pe care il iubesc, vrei sa te venerez?!

-Ok, ea. Dar eu? zice Clara.

-E valabil pentru amandoua! Plecati daca nu va convine nimic! 

-Bine.

Cu acestea fiind spuse, au urcat in camera lor, si-au facut bagajele si s-au dus la alt hotel, cred.  Stateam in pat cand Alex a intrat peste mine fara sa bata. 

-Nu stii sa bati?! 

-Zici ca nu esti a mea!

-Nu-s a nimanui! Ai putea si tu sa te muti cu alea daca tot... 

-Ele m-au pus sa fac tot ce am facut! Intelege ca doar pe tine te iubesc! Esti ca un drog! 

Chiar daca tipa la mine, cuvintele alea erau cele mai frumoase. Lacrimile au inceput sa imi curga din ochi, gemuindu-ma cu genunchii la piept. A venit langa mine si m-a imbratisat strans repetand "scuze" la nesfarsit. Am adormit asa...

                   N.a: Heeeeeei, lumee! Scuzati-mi absenta de pe aici! Imi pare nespus de rau dar nu am idei. O sa postez cand voi avea timp. Scuzati-mi greselile. Puuup :*