Totul începe cu tine💓

27.

ANTHONY:

O privesc nedumerit de îndrăzneala sa. I se citește dorința din privire, pare hotărâtă de tot ce se întâmplă în acest moment. În sfârșit pare că suntem pe aceeași lungime de undă.
Fix când are de gând să îmi lase pantalonii în jos, îi apuc încheieturile mâinilor sale firave, și le îndepărtez de pe soldurile mele.
Rămâne încremenită pe moment, fără ca măcar să mă privească, însă eu mă conformez.
Îi apuc bărbia între degete si îi ridic privirea spre a mea.
Privirile ni se regăsesc, într-a ei oglindindu-se nesiguranța dintotdeauna. Dar eu mă grăbesc să îi vorbesc, înainte să aibă impresia că am de gând să o resping.
"În niciun caz!"
N-am de gând să îi fac asta, aș fi un mare dobitoc dacă aș da cu piciorul la tot ce am trudit de când o cunosc.
"Mă vrea, se simte în largul ei cu mine, are încredere în mine (într-o oarecare măsură), se simte în siguranță alături de mine."
E timpul să îmi revendic ce îmi aparține! Și de data asta fără nicio jumate de măsură!

An: nu aici, Blondo. Spun, iar ea mă privește pătimaș.
Încearcă să își ia privirea de la mine, însă eu întețesc strâmtoarea mâinii mele.
O ridic ușor de solduri, săltându-i materialul subțire al rochiei peste coapse.
An: oricât de mult mi-ar plăcea să ți-o trag aplecată peste biroul asta, n-am de gând să o facem aici. Nu pentru prima noastră dată. Îi spun, iar ea devine din ce în ce mai îndoielnică.
Mâna mea liberă se strecoară între rochie și pielea spinării sale moi, străbătându-i întreg spatele.
Frică începe să i se strecoare în privire, inima ei bubuind realmente.
"Cred că începe să conștientizeze gravitatea lucrurilor."
Niciodată nu am împins lucrurile atât de departe cu ea, încât să nu mă mai pot controla. De data asta sunt hotărât să merg până la capăt.
Ochii ei căprui încep să i se umezească, iar bărbia să îi tremure între degetele mele.
"Rahat!"
Bi: nu te juca cu mine, Anthony!
O privesc adânc în ochi, o lacrimă prelingându-se pe obrazul ei rozaliu.
I-o șterg imediat, clătinând din cap în semn că nu.
"Vino-ți în fire! Nu e prima dată când urmează să i-o tragi unei femei! Ce dracu'?"
Nu știu ce tot am! Un nod al naibii de mare mi s-a format în gâtlej.
An: nu mă joc cu tine.
Își plimbă privirea pe chipul meu, nesiguranța fiind clară pe chipul ei.
"Totul e atât de greu cu ea!"
Trebuie să fiu cu băgare de seamă la orice vorbă pe care o spun, la orice gest pe care îl fac.
E atât de simplu totul, și nu vrea să vadă asta!
"Accidenti a Blondo, è così semplice!"
"La naiba Blondo, e atât de simplu!"

Bi: promite-mi. Șoptește.
Înghit în sec, încercând să scap de nodul apăsător pe care îl am în gât, privirea ei caramelizie pătrunzându-mi până în suflet.
Dar atunci când mă pregătesc să îi răspund, un scâncet se aude din hol, urmat de o ușă trântită.
Amândoi privim spre ușa, scâncetul repetându-se.
"Bia!" Urmat de un plânset apăsat se aude de după ușă.

BIANCA:

"Maya!"
La naiba! Am uitat complet de ea!
Sar de pe birou imediat, scăpând din brațele lui Anthony.
Îmi aranjez repede rochia și îmi trec rapid degetele prin păr, simțind privirea lui Anthony pe mine în tot acest timp.
Trec pe lângă el, ieșind din birou fără ca măcar să îi mai arunc o privire.
Sunt o mare idioată! Am lăsat lucrurile să scape de sub control!
Exact așa cum am și crezut, el mă vrea în pat și atât. Nu vrea mai mult de la mine, nu vrea să ne dăm o șansă, nu simte toată conexiunea asta pe care eu o simt. Nu simțim la fel!
Nici nu știu de ce mai încerc, de ce mai sper!
Știam de la bun început că așa stau lucrurile!
Sunt o fraiera!
Dar n-am de gând să mă mai las influențată de el! Nu sunt atât de slabă de inima încât să mă las folosită de un bărbat!

În acest moment Maya mă interesează. Nu Anthony! Nu despre el este vorba acum. Nu totul se rezumă doar la el.
O avea el impresia că toată lumea se învârte în jurul lui, dar am să îi arăt eu că nu e așa! Nu și în cazul meu.