Totul începe cu tine💓

16.

ANTHONY:
Să dorm cu Bianca în același pat, ei bine.. a fost ceva total neașteptat. A fost ciudat, cu o umbră de liniște, de împăcare sufletească dacă îi pot spune așa.
A fost și mai ciudat că am dormit ca frații. Ca frații, dar Blonda nu s-a dezlipit de la pieptul nici acum, după mai bine de 5 ore.
Zici că am fi un cuplu care și-a tras-o toată noaptea și după au adormit îmbrățișați. Însă, pijamaua ei roz bon-bon și sortul meu ne cam trădează.
Când m-am trezit și am simțit-o lipită de mine aproape am avut senzația că noi chiar ne-am tras-o toată noaptea.

"Cu altă ocazie, Capo. Doar ai răbdare."
"Șefule" (originar limba italiană)

Când mă întorc în dormitor, am aceeași imagine. Ea.
Ea întinsă în patul meu, pe pernele mele, în așternuturile mele.
Pășesc în fața patului, privind la frumoasa blondă cum doarme.
N-aș fi crezut că e atât de fascinant să privești pe cineva dormind. Diferența o face Bianca.
Toată imaginea asta e o desfătare pentru ochii mei flamanzi. Piele semi-bronzată, picioare lungi și fine, curbe perfecte menite să te înnebunească, părul răsfirat peste pernă pe care eu am dormit. Parfumul ei dulce încă îmi mistuie nările, de aici îl pot simți. Respiră încet și regulat, având pe fața ei superbă o expresie atât de liniștită. Doarme asemena unui copil, nici urmă de groază pe care o simțea acum câteva ore în urmă.
Continui să mă holbez la ea, încercând să mă hotărăsc cât aș fi capabil s-o fac de fapt. Minute în șir, ore? Să fiu lacom? Poate chiar o viață întreagă, nu m-ar deranja.

"Della mia bionda con gli occhi color caramello, cosa mi stai facendo?"
"Of blonda mea cu ochii caramelizii, ce îmi faci tu mie?" (originar limba italiană)
Dacă o ținem în ritmul ăsta, va fi prea târziu s-o las în pace și s-ar putea ca data viitoare să nu mai fie îmbrăcată. Data viitoare s-ar putea s-o revendic ca pe un trofeu, și să n-o mai las să plece. Bă chiar mai mult, s-ar putea să nu se poată ridica din pat a doua zi.
Continui s-o privesc, deslușind marea mea dilemă. Aș privi-o în continuu fără să mă satur.
"E.. e atât de frumoasă, la naiba!"
Îmi trec palma frustrat peste față, pășind spre ușa balconului.

Adierea vântului mă lovește din plin, aducând cu el totodată briza mării. Chiar dacă locuiesc în centru orașului, briza străbate cu ușurință aerul. Se simte că vine din spre mare, mai ales din modul în care e poziționat complexul unde locuiesc, undeva spre vest, spre Monaco.
Sunt convins ca Bianca nu a apucat să vadă plaja. Mi-ar plăcea ca eu să fiu cel ce i-ar arăta-o. Sigur i-ar plăcea.
Mi-ar plăcea să îi arăt mult mai mult de atât. S-o fac să zâmbească, să știu că ar fi fericită datorită mie. Mi-ar plăcea ca ea să îmi aparțină, să mi-o revendic în fața tuturor. Toată lumea să întoarcă capul în urma noastră, iar ea să fie lângă mine, eu ținând-o protectiv lângă mine. Ea să îmi zâmbească și să mă privească ca și cu nu ar putea vedea pe nimeni altcineva, ca și cum eu aș fi centrul universului ei.
Să nu mai zic de câte aș face cu ea în pat.
Aș fi mai mult decât împlinit să fiu cu ea de mână pe stradă după ce toată noaptea aș ști că m-am înfruptat din trupul ei. Aș fi împlinit să știu că am atins-o peste tot, ca aș fi fost cu ea, peste ea, în ea, în gura ei. Ca trupul ei, ar deveni al meu.
Dar toate astea nu au să se întâmple vreodată.
Și știți de ce?
Odată ce aș face asta, sunt conștient că nu m-aș mai putea oprii. Aș dorii mai mult, și mai mult. Ea ar deveni a mea. Odată ce aș atinge-o, aș deveni singurul ce ar avea dreptul ăsta asupra ei și doar gândul ca altcineva să fie după mine îmi întoarce stomacul pe dos. Să o atingă altcineva, s-o sărute, s-o pătrundă după ce eu aș ști că am făcut asta.. Dio! Nu!
L-aș omorî cu mâna mea! L-aș supune la cele mai mari chinuri posibile, l-aș face să regrete că doar s-a gândit să atingă ceea ce aparține unui Rosa.
Iar ei.., nici nu știu ce i-aș face după asta. Aș face cel mai mare păcat cu ea. Aș târî-o-n mijlocul iadului și n-aș mai lasă-o să mai scape vreodată de acolo.