Totul sau nimic

Misiune imposibilă

Luca

Am rămas privind lumini orașului dar gândul meu e tot la blonda ăla vâlvoi si ochii albaștri cenușii exact ca cerul pe timpul furtunii. Încerc să îmi dau seama ce e cu mine si gândurile astea nebune nu mă pot gândi la ea în felul ăsta dar nu pot să nu rezist să îi observ frumusețea naturală ce îi brazda obraji îmbujorați.
Dar ce e mai incitant cel mai mult e îndrăzneala ei, sunt de două ori cat ea dar a reușit să mă imobilizeze în câteva secunde și mi-a și furat cheile și mașina. Îmi dau seama ca am fost fraierit de o puștoaică mică
Gândurile îmi sunt întrerupte de telefon.
-Da domnule.
-Luca , vreau să vii să vorbim câteva clipe.
-Desigur.
Se pare ca în seara asta o să văd toată familia Graysons.
Lucrez pentru el de mai bine de 8 ani de zile, nevoia de bani m-a dus la el, nevoia de ani salva familia.
După ce tatăl meu a murit mama a căzut într-o depresie urata iar familia mea nu mai avea nici un venit pentru a supraviețui. Trebuia să aleg să-mi salvez familia sau să îi văd distruși.
Acuma familia mea trăiește într-o casă modestă potrivită pentru ei, mama și-a revenit și lucrează ca asistentă medicală iar frați mei mai mici învață la cel mai bun liceu.
Toate astea dorită lui dar cu un preț desigur. Totul în viață are un preț iar al meu a fost să-mi vând sufletul. Sunt un mercenar, capabil de orce și fără milă. Dar toate astea mai au un preț siguranță celor de lângă mine de asta încerc să păstrez distanța față de familia mea pentru ai știi în siguranță. Din cauza nesăbuinței mele am un suflet nevinovat pierdut.
Mă urc în mașină și sunt întâmpinat de un parfum dulce și îmi dau seama ca provine de la ea. Scutur capul pentru ca nu trebuie să mă gândesc la ea în nici un fel. Locul ei nu e lângă un mercenar alt fel ori îi ruinez eu viața ori o să mi-o facă ea praf pe a mea.

-Domnule!
-Ia loc Luca. Știu ca e târziu dar vreau să vorbesc ceva cu tine.
-Spuneți!
-Am nevoie de tine să ai grijă de fiica mea pentru o perioadă de timp.
-Adică?
-Să fii cu ochii pe ea, aici ar putea fi în pericol știi prea bine cu ce mă ocup iar asta mi-a adus mulți dușmani
-Desigur ca știu.
-De asta am nevoie ca tu să îi asiguri protecție dar de la distanță. Nu vreau să afle încă cu ce mă ocup.
-Intelg.
-Nu o să-ți fie ușor, dar fiindcă ești prieten cu băieți o să fie ușor să stai acasă la noi sau să fii in preajma ei fără să bănuie ceva.
-De ce eu?
-Ai abilitățile necesare și cel mai important am încredere în tine.
-Atunci o să mă asigur ca o să fie in siguranță.
-Te avertizez o să fie destul de complicat e o belea.
-Cred ca o să mă descurc domnule.
-Așa sper e puțin prea iute să zic așa. Și momentan nu are mașină deci o să îți fie ușor să o urmărești dar dacă ai ocazia aș prefera să o însoțești chiar tu.
-Da. Acuma trebuie să fiu și șofer.
-Atunci ne-am înțeles mâine să vii la noi pentru ca Zade o să-ți explice mai multe el îi știe programul mai bine.
-Atunci o să plec.
-Bine.
-Mulțumesc.
-Ai grijă Luca.
Aprob din cap și plec cat de greu poate fi să stai cu ochii pe o prințesă răzgâiata. Seara mea s-a dus pe apa sâmbetei din cauza ei are câteva ore de când am văzut-o dar e prezentă în jurul meu și fără să fie frizic aici. Așa ca un somn bun nu strică mâine am de suportat o mică prințesă.

Urască dimineața dar și mai mult e când sunt trezit de telefon clar nu sunt vești bune.
-Trezirea frumoasa adormită.
-Ce vrei Zade?
-E 11 mișcați fundul am nevoie de tine.
-Serios?
-Oo da azi e prima ta zi de muncă.
-Super ce să zic abia aștept.
-Iar eu sunt cel mai fericit.
-Și mă întreb de ce!
-O să afli singur frățioare.
-Bun vin în 30 de minute.
-Bine ai de mers prin mall azi să știi.
-Atunci o să-mi cumpăr ceva sexi.
-Așa să faci!

Super după ce șanț dădacă acuma o să cutreier și magazinele după o puștoaică. Ajunși la ei acasă îl găsesc pe Zade în living pe canapea.
-Ce face domnul bodyguard?
-Mai bine zis dădacă!
-Aia ar fi mai simplu crede-mă.
-E doar o puștoaică Zade.
-Nu o subestima e un diavol în corpul ăla.
-Probabil la cheltuieli.
-Mai bine să nu te audă vorbind așa. Maddok mi-a cerut o mărire de salariu după seara trecută.
-As fi făcut la fel sincer.
-Deci ai avut o seară interesantă am plecat devreme.
-Nu prea după ce mi s-a furat mașina tatăl tău m-a chemat la el.
-Și cine ți-ar putea fura ție mașina?
-Raven!
-Cum? Dar am văzut-o când mi-a luat cheile cum a ajuns la ale tale.
-Prost eu ca m-am oferit să o aduc înapoi așa ca i-am luat cheile dar nu știu cum ea nu le-a luat pe ale mele și dusă a fost.
-Ai grijă drăcușorul ăla e un hoț de buzunare, te face din vorbe și priviri. Chiar dacă e sora mea e mai rea ca Royce.
-Are 18 ani ce ar putea să facă.
-O să vezi și singur.

-Date jos de pe mine Raven.
-Nu.
-Date jos sau dau cu tine de pământ
-Încearcă doar.
Suntem întrerupți de frați veseli se pare. Raven sta în spatele lu Royce la cat e de mică e ca un fulg în spatele lui.
-Zade mergem?
-O să te ducă Luca eu am puțină treabă azi.
Se dă jos din spatele lui Royce și își îndreaptă hainele apoi se uită spre mine mă fixează cu privirea.
Ce e drept arată bine la înălțimea ei are niște forme superbe.
-Bună Luca.
-Bună. Zic pasiv
-Și de ce m-ar duce Luca pe mine la mall doar nu e doica mea.
Se pare ca chiar asta sunt după vorbele tatălui tău.
-Pentru ca eu am niște treabă urgentă.
-Royce?
-Nici să nu te aud știi ca azi plec.
-Atunci vreau o mașină mă duc singură.
-Nici gând încă ești pedepsită.
Pentru ce oare o fi pedepsită?
-Atunci nu mă mai duc, plec în camera mea. Se întoarce și își leagănă coapsele în ochii mei îmi întorc repede privirea spre Zade.
-Se pare ca a fost simplu sa duc excursia în oraș.
-Crezi ca se duce in camera și plânge?
-Da! asta ar face o fetiță ca ea.
-Ooo nu stai doar să vezi. Uită-te pe monitor.
Ia o telecomandă de pe canapea apoi pornește televizorul și apar câteva unghiuri de pe cameră și mărește una de la un balcon.
-Tata a pus camera fără să știe ea.
-Și mă rog de ce nu are voie să conducă?
-Pentru ca ultima mașină zace pe fundul unui lac.
Ce ar căuta acolo, clar am de‐a face cu o răzgâiata. Uite.
Îmi întorc privirea spre monitor și o văd deasupra balconului față să sară.
-Ce face acolo? Zade rade iar mie îmi stă inima în piept când văd ca sare de la înălțimea aia dacă aș putea m-aș teleporta sub balconul ăla. Se ridică de jos și ne arată degetul mijlociu.
-Ziceai ca nu știe.
-Se pare nu m-am înșelat.
-Ce vrea să faca.
-Mai bine te-ai duce după ea alt fel nu o mai ajungi din urmă.

Drace asta îmi lipsea să o urmăresc pe nebuna ce sare de pe balcon. A înconjurat mai bine de jumătate de oraș ce o căuta atâta.
După alte cercuri fără rost se oprește în fața mallului las și eu mașina un pic mai în spate pentru a nu mă vedea, îmi iau hanoracul și șapcă pentru a putea să stau cat mai ferit.

Femeia asta cred ca e nebună de-a bine de 3 ore se învârte prin mall și jur ca dacă m-ar întreba cineva de vreun magazin îi dau indicații exacte. Nu a stat 2 minute într-un magazin și nici nu și-a cumpărat nimic.
După încă o oră intră într-o librărie o urmez atent să nu fiu văzut. După cum se plimbă atât de nebună chiar ca ar putea fi răpită ziua mare.
După ce își alege un teanc generos de cărți se duce la casă să le plătească, vorbește cu casierița apoi pleacă fără cărți. O las să plece apoi ies si eu dar sunt distras de casierița.
-Va mulțumesc ca ați trecut pe la noi.
Îmi întorc repede privirea spre unde ar trebuie să fie prințesa răzgâiata dar nu o văd nicăieri. Super am pierdut-o unde ar trebui să o caut acuma.
Alerg mai mult spre ieșire dar în timpul ăsta trag o privire în magazine poate o fi pe aici dar nimic ea în stradă grăbit dar nici urmă de ea. Cu greu mă hotărăsc să plec se mașina mea iar când duc privirea spre mașină rămân împietrit când o văd pe Raven stand rezumată de mașina mea.
-Mergem? M-am plictisit!
-Poftim?
-Ce crezi ca nu stiu ca ai stat toată ziua după mine?
Măresc ochii la ea și îmi vine să-mi dau palme când îmi dau seama cat de prost am fost ca nu mi-am dat seama ca ma plimbat tot mallul din cauza ca știa ca sunt pe urmele ei. Mă uit la ea și o vad cum zâmbește iar în capul meu se da o lupta mare in a nu o strânge de gât și a o săruta.
Bun venit în misiune imposibilă 001

Sper să vă placă de Luca sincer pe mine mă fermecat puțin.