După ce a plecat nașa, m-am uitat puțin prin hăinuțele aduse de ea și într-adevăr, erau ca noi și miroseau atât de bine, a dero și a curat. Putea să nu îmi mai aducă nașa lucruri, că era destule ceea ce adusese. Caciulițe și mai subțiri și mai groase, cămășuțe, bluzițe, pantalonași, păturici, pleduri, scutece, barbețici. O minunăție de lucruri frumos colorate sau albe, de îți era mai mare dragul să le privești. Mi-am făcut loc în șifonier și toate lucrurile micuței, le-am pus la un loc, frumos împăturite. Mi-am oprit o cămășuță, o bluziță, o căciuliță mai grosuță și o pereche de pantalonași, să o îmbrac pe Cosmina, după băiță și am mai luat o bluziță cu năsturași în față și o pereche de pantaloni, să o îmbrac atunci când se trezea, să o găsească tati în pantalonași.
Am dat mâncarea deoparte de pe sobă, am umplut oalele cu apă și le-am pus pe plită, pentru că îmi trebuiau pentru fată la băiță, pentru Mircea când vine de la muncă și pentru a face laptele fetei. Mi-am adus lemne de foc, lângă sobă și afară, lângă ușă și după ce m-am asigurat că erau toate puse la punct, am stat cu fetița, care între timp se trezise. Am desfășat-o, am pus bluzița pe ea și pantalonașii și am lăsat-o așa să zburde din picioare. Stăteam lângă ea și vorbind cu ea, căutam iar pe reviste, să văd ce modele mai găsesc, pentru că voiam să îi fac botoșei și ilicuț. Ilicul nu era atât de greu, așa cum știam eu, simplu, dar voiam să găsesc vreun model frumos, deosebit. Când a venit Mircea, așa ne-a găsit. Eu cu nasul în reviste și fata lângă mine în covată, gândăcindu-se în legea ei.
— Ce fac fetele mele? zise Mircea intrând pe ușă, înghețat tun.
— Stăm și ne gândăcim!
— Opa, avem pantalonași! Nu pune tati mâna pe fetiță, că e rece și îngheață ghemotocul lui tati!
— Avem și pantalonași și mai multe în garderobă! Ne-a adus nana, două sacoșe mari, încărcate!
— A fost nașa pe aici?
— Da, dar nu a stat mult că se grăbea să dea la animale! Mi-a adus de la o fată, hăinuțe și a zis că a mai vorbit cu câteva și urmează să îi aducă!
— Ce faci cu atâtea, iubita? Ea o să crească repede și o să iasă din ele!
— Le punem bine, pentru când o să rămân și eu gravidă!
— Vrei să faci și tu un copil?!
— Acum nu, dar în viitor!
— Aa..., așa da! Mă speriasem, credeam că vrei acum! Noi abia ne descurcăm cu una, dar să avem două?!
— Păi până rămân, plus alea nouă luni, prind ceva experiență și ca să nu uit ce am învățat, trebuie să facem repede altul!
— Tu vorbești serios, iubita?!
Am început să râd, văzându-i fața speriată.
— Glumesc!
— Aoleu, m-am încălzit instant! Nu că nu m-ar încânta ideea, dar e prea devreme și pentru vârsta ta și datorită situației cu asta mică!
— Bineînțeles că nu aș vrea să nasc un copil la șaisprezece ani și jumătate! Abia am câteva luni de când am început să am menstruația!
— Lasă că e timp, iubita! Pe la optsprezece ani, în colo!
— Da, vedem noi ce o mai fi!
— Nu ai mai aprins focul dincolo?
— Nu, eu mă gândeam că e destul de cald că s-a dus căldura de aici, dincolo!
— Acum este, iubita, dar peste noapte o să fie frig! Eu zic să o aprindem că altfel ține căldură, soba de teracotă!
— Și asta este de teracotă!
— Este, dar e mică! E ger tare și e posibil să și ningă, iubita! Nu ai dat drumul la TV sau radio să auzi că s-a anunțat ninsoare? Noi la atelier, avem un radio acolo și mai ascult la el cât muncesc!
— Nu am dat drumul la nimic, mi-a fost teamă să fac prea mult zgomot și așa am frecat ușa toată ziua, cu spălatul, făcut mâncare, adus lemne!
— Era bine dacă dădeai drumul la TV sau radio că se obișnuiește cu zgomot și poți să îți faci treaba liniștită, fără teama de a nu o trezi! Hai că mă pun să aprind focul dincolo! Am înghițit destul frig la muncă și acum parcă nu mă pot încălzi!
— Îți pun și eu, apă să te speli și o fac mai fierbinte, să te încălzești, apoi mâncăm și te bagi în plapumă!
— Shhh..., a adormit! zise Mircea în șoaptă, apoi se apropie de fetiță și o înveli.
— A obosit, dar nu a apucat să mănânce!
— Dacă nu a plâns, stai liniștită că atunci când i-o fi foame, o să dea ea alarma!
Poate se trezește după ce termini tu cu spălatul și stăm la masă, ca după ce se trezește, să îi fac baie și să îi dau să mănânce, apoi o să doarmă bine, câteva ore!
— Vedem, iubita! Hai că mă apuc de aprins focul!
Mircea a plecat afară să aducă surcele și lemne pentru foc și eu am adus albia de pe hol și după ce i-am pus apă să se spele, am mers la fântână, de am mai scos o căldare de apă și am adus-o de am complet oala cu apă. Mi se lipeau mâinile pe lanțul de la fântână, atât era de ger.
— Iubita, trebuia să îmi spui și aduceam eu apă! zise Mircea când m-a văzut venind de la fântână.
— Tu aveai altă treabă! Lasă că nu e mare lucru! Azi toată ziua, nu mi-a adus nimeni apă, tot eu am fost!
— Da, dar acum sunt eu acasă!
— Tu nu ai înghețat destul? Dacă știam, prindeam focul devreme și nu umblai acum prin frig!
— Stai liniștită iubita, că imediat se aprinde, lemne am adus aici, nu mai e altceva de făcut la el!
— Mai erau lemne aduse și de mine!
— Am văzut, iubita! Lasă că nu strică să fie că sunt la adăpost aici!
Am intrat în casă și am făcut totul pe silențios! Vorbeam în șoaptă și eram tot timpul cu ochii pe Cosmina.
— Iubita, ar trebui să aibă niște mănuși în mânuțe, să nu îi înghețe, dacă stă cu ele pe-afară!
— Am primit și mănuși, dar am crezut că sunt pentru ieșit pe afară!
— Sunt și pentru afară, dar se pun și în casă!
— O să i le pun după ce îi fac baie!
Am terminat de mâncat și când să strâng masa, s-a trezit și Cosmina. A rămas eu să strâng masa și să pregătesc apa de băiță și Mircea a stat cu ea și se maimuțărea la ea, vorbind și captându-i atenția.
