Phoenix

Am găsit-o

Hadeon Redmoon

Cu doi ani în urmă.

Ce mod mai bun de a muri, decât atunci când numele tău se potrivește cu cea de-a 13 lună și desigur cea Însângerată dar și rușinos pentru un Alfa.
Aș vrea să știu măcar unde sunt dar e puțin probabil ca voi afla sau ca cineva mă va găsi.
Ar fi trebuit să mă transform și să urlu la Lună dar nu îmi dau seama ce s-a întâmplat de am ajuns în halul ăsta, ca am fost atacat de metamorfii sau de cineva de prin academie chiar nu știu. Lupul interior nu mi-l mai simt.
Toate ca toate clar cine mi-a făcut asta a vrut să mor în chinuri.

Așteptându-mi așa zisa moarte din depărtare aud un glas suav care chiar și în momentul ăsta îmi încălzește toate măruntaiele. Cântă un cântec de vindecare ceea ce am eu nevoie, dar ce caută o persoană aici și acuma, de fapt nu ar trebui să fie conștientă, animalul său ar trebui să îi fi preluat corpul.
Se apropie din ce în ce mai mult iar eu cum nu mai am nimic de pierdut încerc să o chem spre mine, vreau să o aud cântând, să-mi cânte până o să mă sting de tot.
O simt cum se apropie, e lângă mine o simt cu tot ce mi-a mai rămas intact.
-Pe toți zeii!
După reacția ei arat destul de rău.
Se apleacă spre mine iar eu vreau zic să-mi cânte dar îmi iese un mârâit doar.
Mai e și înțepată pe lângă asta, o să stau aici draga mea, de aș vrea nu pot să plec si dacă aș face-o măcar să te văd înainte te de a muri dar nu pot nici asta. Aș întreba-o unde pleacă dar sunt sigur ca ar ieși iar un mârâit.

E și ea agitată asta e clar, a fost să culeagă crinul iar acuma vrea să-l folosească pe mine, degeaba nu cred ca mai am o șansă de scăpare. Îmi ridic capul pentru a încerca să deschid ochii dar un miros atât de plăcut îmi inundă simțurile și parcă mi le amorțește, căzând iar pe spate îmbătat de un parfum.
Să o mușc? Ea e singura care îmi ține de urat aici înainte să mor iar eu să o mușc. O las să-mi dea ce a preparat în speranța că-mi mai alină durerea.

Are o mâna atât de ușoară încât nici nu simt când îmi coase pielea, parfumul ei chiar are efect asupra mea dar încep să mă simt puțin mai bine, poate ce mi-a dat ea chiar are efect.
Grijă care o are față de mine e mult peste limita mea de înțelegere și chiar dacă mă duce într-un loc sigur din punctul ei de vedere tot o să fiu găsit.
Aș vrea să-i zis să nu place să nu mă lase, pentru ca prezența ei mă face să mă simt bine.
Nu nu îmi lasă mie protecția, ia-o cu tine.
Am vrut să îi spun să îmi zică numele ei măcar, eu cu siguranță nu o voi uita.
După plecarea așa zisei mele salvatoare corpul mi s-a răcit drastic, ea îmi dădea senzația aia de căldură din mine.

În sfârșit reușesc să deschid ochii și e dimineață aproape să răsară soarele, luna se doar întrevede iar eu mă simt ca nou, îmi pun mâna la ochii care sunt vindecați, mă uit la burta mea care la fel e vindecată și ea doar ca se mai vede ața cu care mă cusut, semn ca nu a fost un vis, cineva chiar m-a salvat. Dar cine?

Prezent

Au trecut aproape doi ani, în câteva săptămâni se împlinesc, de când o caut pe fata cu voce șoavă și parfum de Anixia. Am căutat parfumul ăsta la fiecare femeie pe care am întâlnit-o, am căutat-o în fiecare femeie care mi-a trecut prin fața ochilor. Foarte puține persoane știu să prepare parfumul acesta iar căutarea mea a devenit mai ușoară să zic dar și mai grea semn ca persoana aceea care îl folosește e unica. Orice ar fi are daruri speciale pentru ca știa cântece de farmec și știe să prepare poțiuni, am căutat-o în acel sat lângă care mă trezisem dar nu am găsit nimic.
Dar o să o găsesc, chiar de ar fi două persoane care îl folosesc pe ea aș recunoaște-o după glas, dar și după zgârietură care i-am făcut-o la încheietură în noaptea aia.

Să fiu profesor pentru niște puștani de-abia ieșiți de sub fusta mamei lor nu e tocmai cea mai plăcută treabă pentru mine, dar decât să fiu vreun Botanist sau să desenez hărți mai bine să tăbăcesc niște funduri.
Dar azi sau mai bine spus de vreo câteva minute mă simt al naibi de încins, de obicei am sângele cald dar azi e prea mult.
-Se pare ca avem o noua problemă colorată în academie!
Îl aud de Beta comentând, apoi toți se întorc spre marginea terenului.
-Câtă claia de păr roșu!
Mă ridic încercând să văd și eu ce au văzut ăștia atât de interesant.

Acolo clar e mult păr și roșu, dar acele de lângă ea e Alaric.
-Eu am niște treabă, întorceți-vă la antrenament altfel vă fac să vedeți roșu chiar aici.
Trebuie să fiu atent și autoritar cu ei nu-i pot lăsa de capul lor.
De când cu nou program al celor care nu și-au simțit încă animalul interior totul e mai greu cu ei, iar acuma Alaric și-a adus și sora care face parte din acel grup.
Cu cat mă apropii de ei deja simt un miros mult prea cunoscut simțurilor mele ascuțite. Măresc pasul să ajung mai repede dar și căldura din corpul meu crește semnificativ.

E sora lui Alaric, dar parfumul e același pe care îl caut, vocea ei îmi sună cunoscută, să fie ea?
-Ea e cea care nu și-a simțit animalul încă?
Întreb pentru ca și aceea persoană la fel nu cred ca îl simțise. Dar se pare ca întrebarea mea a deranjat-o iar asta a făcut-o să plece.
-Sol!
-Mă duc eu, cred ca eu sunt de vină pentru plecarea ei.
-Las-o!
Nu îmi pasă ce zice Alaric vreau să știu dacă e ea. Merg în urma ei iar mirosul pe care îl lasă în spate mai ca ma amețește exact ca atunci.

Înțepată nu gluma asta e clar, dar nu scapă de mine iar animalul din mine se simte deranjat rău de toată lipsa ei de respect față de un Alfa.
O lipesc de perete și ținându-i mâna în gât dar nu o strâng vreau să o sperii.
Nu simt nici un sentiment de frică din partea ei, iar momentul în care la gâtul meu ajunge lama pumnalului sau clar nu îi e frică de mine.
Privirea ei e mai mult decât sfidătoare, mă incită, îmi trezește interesul, dar mă si enervează toată treaba asta.

Iar acuma mă și amenință, alfa arogant. Ea e are și cicatricea pe încheietură, parfumul, vocea aceea ea e!
Mi-am imaginat-o în mii de feluri dar e diferită, încă are tăria aia de caracter ca atunci.
Am găsit-o!