David se bagă în seamă întrebând câteva lucruri despre ea și familia ei dar gândurile lui April parcă s-au șters ca prin minune, fata nu-i spuse prea multe detalii, și când băiatul a întrebat-o dacă are prieten au ajuns acasă și ea a schimbat subiectul. L-a dus drept în camera ei, David era foarte uimit de priveliște, era neobișnuit să vadă o cameră gotică pentru o fată așa drăguță dar nu a spus nimic și s-a așezat pe pat.
-Știi ? Ești interesantă ca persoană și aș vrea să fim prieteni, să te cunosc mai bine, dacă vrei, desigur! Spuse el intimidat.
-Ăm, desigur, de ce nu, în curând v-a sosii mama și trebuie să pleci, oricum ne vedem mâine la școală, mamei nu-i plac musafiri și na.. Spuse April deranjată de decizia mamei.
-Desigur, e ok, stai liniștită... Apropo îmi place camera ta foarte mult, nu prea pare genul tău, adică nu vreau să sune aiurea dar tu pari o fată uimitoare și cred că rozul ar fi culoarea ta adaptă.. Spuse el întorcând privirea spre geam.
-Urăsc rozul, e o culoare prea deschisă, face rău la ochi, dar în schimb îmi plac culorile închise mai ales negrul, e culoarea mea preferată.
-Ce concidență ! Și a mea, am o întrebare... Spune David cu un zâmbet calm.
-Ce întrebare ? April îl privește țintă în ochi.
-Asculți rock ? Zâmbește pe jumătate David.
-Clar, am crescut cu muzica rock, ascultă,nu te supăra, nu vreau să sune vulgar dar ar cam trebui să pleci, mama v-a fi aici în câteva momente.. Spune ea cu un zâmbet trist.
-Normal, ne vedem mâine la școală! Se ridică de pe pat merge fix spre ea și o pupă pe frunte.
April rămâne gură cască. Așteaptă ca David să închidă ușa și se aruncă în pat punându-și perna pe față, dar vine întreruptă de către mama ei care trântind ușa a provocat un mic accident , s-a spart ghiveciul preferat al fetei...
CITEȘTI
O simplă dar ciudată adolescentă...
RomansaApril și viața ei oribilă din cauza mamei.. Au schimbat orașe, fata nu prea avea amintiri, mama nu o lăsa să socializeze, o baricada în casă, ținea departe vecinii..