Capitolul 17

25 1 0
                                    

Pe care scria
"Știu că ați fugit, dar mă voi întoarce foarte curând să iau ce îmi aparține și să distrug.
Anonim."

Citit acest mesaj cu voce tare, am rămas toată noapte treji sa ne gândim la un plan, și un plan pus ca la carte, trebuie să-i facem o farsă și să-l dăm pe mâna poliție cât mai curând.

Cât timp Jacob și mama povesteau cam tot ce-au pierdut anii ăștia mi se aprinde o lumimiță, și încep să le povestesc

-Dacă îi întindem o cursă?

-Cum? Spun toți în cor.

-Păi, ne lăsăm prinși, eu și Jacob desigur, dar ne lipim pe piele un localizator, să fim găsiți mai repede, doar că trebuie să ne surprindă singuri ca să ne i-a, și cum nu știm când se poate și în ce loc, trebuie să fim singuri mai mereu, de asta, eu și el vom sta aici, pentru o perioadă singuri și voi vă mutați la mama cu leptopurile, poliția și toate aparatele de care sunt nevoie pentru al prinde, dacă tot suntem noi ținta, momeala lui principală, hai să facem asta și să jucăm teatru, trebuie să-l prindem cu orice preț!

-Suntem de acord! Spune mama și se lasă tăcerea punând planul în acțiune.

Derek sună poliția și anunță, David face bagajele cu Amanda, iar mama mă bate la cap să am grijă, mă stresează la maxim, măcar pe ea nu o urăsc cum o urăsc pe tata.

După scurt timp facem poliția să intre asigurându-ne să nu îi vadă nimeni, le-am spus să se îmbrace ca mecanici, să fie mai ușor să intre fără dubii, ni se lipesc la amândoi ceva pe spate asigurându-se că nu se mișca sau văd prea bine, băieții între timp încarcă bagajele în mașini și pleacă, lăsându-ne singuri în voia sorți, sau a planului mai bine zis.

Ne-am tot arătat singuri, pe stradă, magazin, peste tot, dar nici urmă de tata, oare așteaptă momentul potrivit să ne întindă o cursă ? Și chiar asta era, veneam de la magazin și i-am surprins pe oamenii lui pe canapea, am început planul, jucam teatru atunci, am început să țipăm și să aruncăm chestii în ei dar am fost prinși și legați, ne-am trezit într-un beci, era așa rece aici, și mi-e așa foame!

Intră o marahală pe ușă, era imens, bine lucrat, cred că ăsta mănâncă triplu decât mine! Venim dezlegați și.. Duși la tata după cum văd, dar ceva nu i-a convenit și S-a luat de Jacob.

-Deci așa faci? Îl trădezi pe tatăl tău ? Te-am avertizat că dacă i te alături lor îi fac rău surorii tale! Știi dragă, ești cam făcută din greșală împreună cu fratele tău!

Noi nu spunem nimic așteptând ca poliția să ne localizeze, ciudat, îi face semn matahalei cu capul și iese pe ușă, acesta scoate un pistol și-l îndreapă spre mine, aud o bubuitură și o durere imensă la inimă, o stai, a tras în mine, totul devine confuz, totul în Ceață îl văd pe Jacob care se mișcă mult și înpușcături și cred că poliția, închid ochii și îmi aștept moartea...

O simplă dar ciudată adolescentă...Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum