O simplă dar ciudată adolescentă...

Capitolul 22

Uite că a sosit și ziua mea, însfârșit 18 ani, pot face ce vreau, de parcă n-am făcut asta deja, m-am trezit de dimineață să mă pregătesc dănd uitări cele întâmplate ieri, azi e ziua mea, și e ultima de "copilul lui mama" așa că vreau să mă distrez la maxim, în timp ce restul organizează petrecerea eu încep să mă îmbrac cu rochia nouă, din dantelă neagră, teniși negru, părul puțin rebel, ruj, creion de ochi și puțin rimel.

Cobor jos și ajut cu pregătirile, dar unde o fi David ? Poate la Piți aia, nici nu mă mir că a uitat de soția lui.

Merg în cameră mea și ghici, era acolo pe pat, în mijlocul lumânărilor și petalelelor de trandafiri împrăștiate tot patul și cu un prezervativ în gură, oare S-a drogat ? Probabil.

Decid să nu-l bag în seamă și să iau lista cu prietenii mei pentru petrecere, îl aud cum se ridică și se îndreaptă spre mine, când m-a atins m-au cuprins toți fiori, îl doream la fel cum mă dorea el, dar aproape începe petrecerea și na, nu vreau să stric totul dar nici să-l dezamăgesc, așa că mă las purtată de val și o facem.

Fac din nou duș și un mic mulțumesc pervers aud cum strigă după mine.

Dau ultimele retușuri și lumea începe să vină, sper să fie perfect, e ultima dată când îmi țin aniversarea, sunt mare acum, dar totuși, dintre toți acești invitați nu-l găsesc pe Edward nici din priviri, unde o fi, până și Jacob e aici, sper doar că nu a uitat de ziua mea.

Pe când începe petrecerea mai bine se aud niște zgomote ciudate care provin de la Vecinul de vizavi, doar eu mă gândesc să merg să controlez? Se pare că da, să nu mă fac văzută atunci.