O simplă dar ciudată adolescentă...

Capitolul 9-Pericolul.

Era Derek, intră cerându-și scuze că-s dat buzna așa peste noi și a întrerup un moment confuz pentru mine.

-Scuze că vă deranjez da avem o mică problemă! Spune panicat făcându-ne să coborâm într-o răsuflare în camera lui.

-Ce se întâmplă frate ?

-Îți aduci aminte, omul acela cu glugă în cap care stătea lângă patul ratei înainte să moară ? Păi S-a întors, și cam vrea ceva mai precis de la noi, trebuie să o luăm pe Sara în drum spre bloc.

-Care bloc? Întreb eu apropiindu-mă ușor confuză.

-April, trebuie să o suni pe mama ta, nu te panica, v-a fi totul bine,îl prezinți pe David, trebuie să o convingi să te lase să te muți cu noi neapărat, ești într-un pericol foarte grav! Strigă înghesuind câteva haine într-o geantă.

-Eu-e-eu nu pot s-o las pe mama așa! Spund cu o lacrimă în curs de cădere pe obrajii mei.

-Scumpa mea, o conving eu o să stai cu noi și Sara. O asigură zâmbind.

-Cine e Sara ?intreb eu puțin geloasă.

-O să vezi când o să te muți, acum hai la mămica ta să-ți faci bagajele.

Eram panicată, îngândurată, îngrijorată, creier gol, oricum am o nucă de cocos îl loc de creier,pff, nici nu mă mir că vorbesc singură. Nu vorbești singură tembel-o,acum revino-ți, ai ajuns la mă-ta! Păcat că avem aceiași mamă, deci mă super, ultra, mega bucur că ai spus asta.

Intru în casă ca și cum nu S-ar întâmpla nimic, o chem pe mama și il prezint pe David, părea fericită, ochii îi sclipeau de bucurie, i-am povestit cum ne-am cunoscut și ce bine ne simțit împreună, atunci trag aer în piept și-i pun întrebarea cea mare

-Pot să mă mult cu el și familia lui ? Promit că voi fi cuminte, te voi suna în fiecare seara, îmi voi face temele și voi învăța bine, te rog mamai! Mă uitam la ea așa cu niște ochi cât nuciile, dar am rămas statuie din cauza răspunsului.

-Desigur scumpo, atâta timp cât băiatul are grijă de tine e în ordine!

Îl iau pe David de mână și îl trag pe scări, înfig tot fel de cârpe în geantă, tot ce prindeam doar să plec de aici și să-l știu pe El bine, doar la asta mă gândeam, cobor și-mi iau rămas bun de la mama cu un sărut pe frunte și o îmbrățișare.

Alerg la mașina lui Derek care ne aștepta cu nerăbdare, urcăm și o i-a cu toată viteza înainte,drumul era pustiu, se însera, părea așa lung, nu mai ajungeam la destinație, mi se făcuse rău și am început să tremur de frig, David mă vede și vine la mine trecând pe scaun în spate fix lângă mine, mă i-a ușor în brață și mă pupă pe frunte arătâ du-mi că pot să mă calmez, Derek dă căldura în mașină și e aruncă o pătură cu care să ne învelim.

Eram așa fericit că stau în brațele lui David, dar întrebările se întorc și adorm îngândurată, mă trezesc, mașina era oprită, nici urmă de băieți, eram practic încuiată în mașină, firar de geamuri fumurii, eram așa somnoroasă că vedeam totul în ceață, dar un zgomot mă neliniștește, văd băieții intrând în mașină și pornind motorul deja zburând pe soșea, mă șterg la ochi și văd ceva Șocant, David...