Aventurile unei pustoaice|1D FanFiction|

Capitolul 24

"Doar calmeaza-te,bine?Am vrut doar sa vorbim..daca nu poti acum,revin mai tarziu.." s-a scuzat Zayn.
"Uite cine a devenit dintr-o data dragut" mi-am incrucisat mainile,parand mai serioasa.
"Am fost intotdeauna asa.."
"Si uite cine a revenit la normal" am ras.
"Inceteaza sa mai fii ironica" s-a incruntat.
"Acum imi spui ce sa fac?Uite Zayn,esti o persoana tare ciudata.Ai probleme mari in ceea ce priveste comportamentul tau.Acum esti dragut si cel mai de treeaba baiat si o secunda mai tarziu esti ...hmm..un nesimtit"
"Asta e durut"
"Asta e realitatea..."
A urmat o tacere deplina.
"Oricum,de ce m-ai apelat daca nu ai sa imi spui nimic concret.."
"Ba da.Chiar am sa iti spun ceva.." a ripostat.
"Nu stiu daca merita sa ascult dar..."
"Oricat ar incerca Niall sa ne minta,sau tu..eu stiu ca tu ai plans in ziua aia pentru mine.Sufereai Anne,am vazut asta.Te cunosc,in ciuda aparentelor."
M-a prins.Palmele incepeau sa imi transpire,si probabil daca eram fata in fata acum,as fi fugit.Dar acum nu puteam.Nu era corect sa procedez asa mereu.Sa fug de situatiile grele,mi s-a dovedit asta incercand sa imi ascund durerea.Dar acum trebuia sa infrunt asta.
"Stii ceva Zayn?Da,asa e.Am suferit.Am suferit pentru ca tu m-ai ranit in ziua aceea in masina.Apoi la biblioteca si apoi a urmat si accidentul cu Harry.Da,pentru ca sunt o fraiera.Tu imi cunosteai durerea,si nu ti-a pasat.De ce mai continui sa vorbesc cu tine?De ce trebuie sa ma justific tie intr-un fel?Daca ai chef sa iti bati joc de mine ...din nou sa stii ca..."
"Imi pare rau." m-a intrerupt Zayn.
"Stai ce?Ce ai spus..?"
"Am zis ca imi pare rau.Imi pare rau ca m-am comportat asa cu tine,ca m-am luat de Niall si ca te-am ranit.Doar ca,a fost o perioada mai grea pentru mine si sunt destul de irascibil.." a oftat.
"Nu e sub demnitatea ta sa iti ceri scuze?"
"Pentru tine nimic nu e sub demnitatea mea.Defapt,ce demnitate,nu mai am asa ceva.Mi-am pierdut-o ranindu-te,pentru ca tu nu meritai asta.Esti o fata deosebita Anne si o fata ca tine nu merita asta."si-a aplecat capul.Era greu de vazut prin webcam dar am putut observa o lacrima cum aluneca pe obrazul sau.
"Tu plangi?"
"Am vreo sansa sa neg?Nici nu trebuie sa o fac.Nu regret ca plang acum,e putina oara cand o fac..ultima oara a fost cand..stii ce,nu conteaza asta."
"Oricum,acum vrei sa te iert?"
"Nu iti cer asta.De ce m-ai ierta?Eu sunt eu,Zayn cel nesimtit si tu esti tu,Anne cea buna la suflet."si-a atintit privirea catre mine.
"E un lucru bun ca acum constientizezi ca ai gresit.."
"Mdaa.."
"Si presupun ca te pot ierta.Insa cu o conditie."
"Pe bune?Accept orice.Nu imi vine sa cred ca spui asta.Esti nemaipomenita Anne.Te iubesc" a zambit.
"Uite conditia:Daca mai ai secrete legate de trecutul tau,vreau sa mi le spui acum.Nu mai vreau sa mai am surprize." am ridicat din sprancene.
"Anne,te rog nu ma pune sa fac asta.."
"De ce tot continui sa iti regreti trecutul,Zayn?Ce poate fi asa rau,m-am impacat cu ideea ca ai fost cu Ema."
"E foarte greu pentru mine sa fac asta...."
"Zayn,daca o sa continui asa nu o sa.."
"Eu sunt adoptat,Anne" a zis foarte rapid,m-a intrerupt.
"Poftim?"
"Ce ai auzit.Sunt adoptat.E incredibil ca spun asta,dar daca decat asa te pot castiga inpoi,nu imi pasa cat de greu imi e."
"Zayn,imi pare nespus de rau ca te-am pus sa faci asta.Nu stiam.." m-am intristat.
"E ok.Esti prima persoana care afla asta.."
"Adica,vrei sa spui ca nimeni nu mai stie de asta?"
"Am ocolit subiectul asta cand venea vorba de familie.Nimeni nu mai stie.."
"Oh...inteleg daca vrei sa inchidem discutia asta aici."
"Nu,chiar e in regula.Nu mi-am cunoscut niciodata parintii,si vreau asta nespus.Mama mea adoptiva spune ca seman leit cu mama mea naturala.Sper ca intr-o zi sa ii cunosc."
"Ai idee de ce te-au abandonat?"
"Tata spune ca provin dintr-o familie cu resurse limitate.Mai pe scurt,o familie saraca.Am inca 3 frati si 2 surori.Nici pe ei nu ii cunosc.Cam asta e tot ce stiu despre ei.Sunt norocos ca am fost adoptat de astefel de oameni.Ei ma iubesc enorm,si le sunt dator toata viata pentru gestul pe care l-am facut."
"E foarte frumos din partea lor.Imi pare rau,Zayn.Si da,te iert,daca tu ai vrut sa imi spui asta,doar ca sa te scuz,atunci inseamna ca iti pare rau,si ca tii la mine."
"Mersi Anne.Esti super." a zambit.
Se facuse deja tarziu si mi-am luat ramas bun de la Zayn.
A doua zi m-am dus la scoala.Inca de cum mi-am intalnit prietenii,Zayn era foarte energic si total zambitor.Era ciudat ca acum ii stiam secretul din spatele acelui zambet si ca eram singura care cunostea asta.Zayn a spus aseara ca va spune el celorlalti atunci cand va fi pregatit,asa ca aveam incredere in el.
Era vineri.Saptamana trecuse atat de repede.Maine dadeam examenul de soferi.Din fericire,imi facusem putin timp sa mai repet cate ceva.Si tot maine avea loc vanzarea de vechituri pentru Harry.Parintii lui nu stiau despre asta,si speram sa fie incantati de idee.
"Ok,cat timp o sa mai ai parul asa?" a intrebat Niall privind parul lui Louis.
"Pe sticla spunea ca se ia la cateva spalari de-a lungul a 2 saptamani."
"Bun,deci ii poti face o vizita si surorii mele?Va fi foarte incantata sa o intalneasca pe Barbie." a ras Liam.
"Oh,sigur Liam.Nu vrei sa port si rochie roz,cu bagheta si coronita?"a zambit ironic Louis.
"Am spus Barbie,nu Zana Maseluta.Dar nu cred ca ar deranja-o cu ceva" i-a dat un pumn in umar..usor,evident.
"Hahaha..Aveti noroc ca sunteti prietenii mei,ca altfel v-ati fi luat:o rau."
"Sigur.Oricine si-ar dori sa fie batut de Capsunica,nu ai ocazia sa ti se intample asta zilnic" a ras Zayn.Imi placea ca acum nu mai statea cu ochii in telefon si era prins in discutie.
"Oh,chiar vrei?" s-a incordat Louis.
"Glumeam.Calmeaza-te" a ras Zayn.
"Prea multa discutie pe tema asta.Sa ne concentram acum pe lucruri cu adevarat importante." a sarit Rebeca.
"Adica eu nu sunt important,babe?" a facut Louis fata de catelus.
"Oh,evident va da.Dar maine are loc vanzarea de vechituri pentru Harry si zic ca trebuie sa ne organizăm putin"
"Bine,bine" s-a calmat.
"Pai,are cineva idei unde sa organizam?"am intrebat
"Ce ziceti de curtea mea.E destul de mare si vom avea suficient loc acolo." a propus Zayn.
"Perfect."
"Maine la 14:00,da?Sa aduceti multe cutii.." a spus Sindey.
"Ok,ok" am ras cu totii.
Ceilalti au plecat catre clase,orele urmand sa inceapa.
"Hei Anne,trec maine sa te iau?" m-a oprit Niall.
"Scuze ursulet.Dar daca maine sustin examenul,poate iau carnetul si voi putea sa vin singura." am chicotit.
"Oo,pai atunci bafta,sa ma suni imediat dupa.."
"Ok." am zis ridicându-ma pe varfuri ca sa il sarut.
Ziua a decurs normal si seara,cum am ajuns acasa,am repetat pentru examen si am cautat prin podul casei chestii ce as putea sa le vand maine.
Datorita emotiilor nu prea am putut sa dorm,si m-am trezit extrem de dimineata.
.............
Hiii!!Capitol nou.Sper ca va place cartea mea si ca fiecare capitol va incanta.Eu muncesc din greu la ea,si parerea voastra conteaza extrem de mult pentru mine.Multumesc!!Enjoy!!