Aventurile unei pustoaice|1D FanFiction|

Capitolul 28

"Inca decand eram mic am crescut cu bunica mea.Mergeam la parintii mei doar in vacante si atunci pentru putin timp fiindca ei obisnuiau sa se certe,iar eu ii imploram sa ma trimita inapoi la bunica mea.Am un frate,Greg,care e mai mare decat mine si astfel cand eu imi traiam copilaria,el era la scoala cu internat.Nu prea am fost foarte apropiati,dar e o persoana buna si tin la el,doar e fratele meu pana la urma.Datorita certurilor neincetate,parintii mei au decis sa divorteze,insa pana acum 2 ani,cand eu am parasit orasul natal si am venit aici pentru studii,au vrut practic sa revanseze fata de mine cumva,si s-au impacat.Acum totul e bine." a povestit Niall,usor emotionat cand isi reamintea de parintii si fratele lui.
"Imi pare rau Niall.Nu ar fi trebuit sa deschid subiectul,eu nu..nu.." ma balbaiam.Prima oara aflu ca Zayn a fost adoptat iar acum ca parintii lui Niall au fost despartiti si ca nu a avut o relatie apropiata cu fratele lui?Nici macar nu stiam ca are un frate.Ce mai urmeaza?
"Nu e nimic.Inteleg ca ai vrut sa stii chestii despre mine,suntem impreuna si asta e normal." a zambit
"Atunci,fratele tau unde e acum?"
"In Irlanda.Isi continua studiile,e in ultimul an la facultate acum.Am inceput sa vorbesc cu el decand parintii nostri se inteleg."
"Si bunica ta,ea ce face acum?"
"Ea..off..ea a murit anul trecut.A fost o perioada grea pentru mine,dar acum am trecut peste.." "Trebuie sa iti fi fost foarte greu.Imi cer scuze ca am atins coarda sensibila.Dar ca sa stii orice se intampla,sunt aici pentru tine.Bine?" I-am mangaiat obrazul.
"Stiu,stiu.Te iubesc"
"Si eu Niall.Mai ales ca ai avut o copilărie asa de dificila,acum esti un om asa de bun."
"Nu am avut o copilărie asa grea.Aveam multi prieteni la bunica mea,o ajutam la gătit si obisnuiam sa merg cu ea in gradina si sa ma uit la insecte sau sa plantez legume.Ma fascinau toate astea.Bunicul meu m-a invatat sa merg pe bicicletă si mi-a construit un leagăn în fata casei.In ziua in care acesta s-a rupt,eu m-am ales cu niste rani groaznice,iar bunicul a luat toata vina asupra lui crezând ca nu l-a facut destul de rezistent si puternic.Dupa moartea lui,bunica s-a îmbolnăvit si la scurt timp l-a urmat.Sincer,cele mai grele perioade pentru mine au fost acelea in care mergeam acasa la parintii mei." a ras usor.
"Stiu ca nu ma pot pune in locul tau,dar imi imaginez ca bunicii tai te-au iubit mult si parintii tai la fel.Acum uite,ei s-au impacat pentru tine,sa te sustina la scoala,s-au mutat alaturi de tine.Si la fel cum spui tu,acum totul e bine"
"Ai dreptate.Ma bucur ca acum stii mai multe despre mine,acum e randul tau.Tinand cont ca ii cunosc deja pe parintii tai,care sunt niste oameni minunati,ce-ar fi sa imi spui cateva lucruri despre tine"
"Cam ce ai vrea sa stii?" am ridicat din sprancene.
"Pai,chestii normale.Cum ar fi,culoarea preferata,mancarea preferata,unde ai vrea sa mergi,planuri pe viitor..ceva de genul asta."
"Ok.Pai nu pot sa zic ca am o culoare preferata,dar imi place negrul.Si albastrul,oh,da,ador albastrul"
"Si eu iubesc albastrul.Mi se pare asa de..."
"Linistitor si placut.Albastrul acela culoarea marii" am continuat visand.
"Exact"
"Ca mancare preferata imi plac lucrurile nesanatoase." am chicotit.
"Te inteleg perfect.."
"Insa e un lucru care il face mama atunci cand sunt trista si vrea sa ma inveseleasca.Iubesc clatitele.."
"Cu sos de artar si suc de portocale?" Ii sclipeau lui Niall
ochii.
"Oh Doamne,e mancarea mea preferata."
"Si a mea.."
"Se pare ca avem multe in comun" m-am relaxat dandu-ma pe spate de spartar.
"Da,asa e si ca loc preferat mie imi place undeva linistit,de preferabil pe o plaja."
"Fara masini sau agitatia din oras..." construiam locul perfect impreuna.
" Un loc in care sa ma refugiez mereu cand sunt trist.."
"Si cand nimeni nu te intelege."
"Un loc asa ca...un vis.."
"Nu cred.Si tu preferi aceleasi locatii.." am exclamat.
" Da,o locatie in care sa merg cu animalul meu de companie,cu copilul meu si iubirea vietii mele." Nu stiam daca se refera la mine prin 'iubirea vietii mele' dar nu asta conta acum.Aveam atatea in comun,ne placeau aceleasi chestii si asta era nemaipomenit.
"Am auzit animal de companie?Ce preferi?"
"Iubesc cainii,mi se par adorabili" a zambit.
"Intotdeauna mi-am dorit un caine.Visez la asta decand sunt mica,si poate intr-o zi o sa se intample,sper."
"Stii,e ridicol,dar inainte imi doream sa devin doctor veterinar,acum nici eu nu mai stiu."a oftat.
"Glumesti?Ai fi un doctor minunat.Eu sigur as veni cu animalul meu la tine pentru consultatii."am ras.
"Serios?Atunci tu profesie ai vrea sa ai?"
"Hmm...pai intotdeauna m-au fascinat actorii si filmele,serialele mai exact.Modul in care te fac sa razi cu ei,sa plangi atunci cand ei o fac,sa ii adori efectiv.Speram sa fiu si eu unul din ei candva.."
"Vrei sa devi actrita?" s-a mirat.
" Ciudat nu?"
"Asta e genial.Te-ai descurca de minune.Stii ca la noi in scoala exista un club de actorie,ar trebui sa te inscrii si tu."
"Nu cred ca ar fi o idee prea buna" mi-am aranjat parul.
"De ce nu?Uite,macar promite-mi ca te mai gandesti."a insistat
"Off..bine.."
"Bine ce?"
"Promit sa ma mai gandesc la asta." am zis cu greu.
"Asta voiam sa aud.." a zambit.
Fara sa ne dam seama se facuse deja tarziu.Petrecusem intreaga zi cu Niall si nu regretam asta deloc.A fost o zi grozava,am aflat mai multe lucruri despre el si familia lui care aveau sa ma ajute la cina de sambata,am impartasit pasiuni comune si tocmai imi propusese sa ma inscriu la cursul de actorie.Niciodata nu am luat in serios asta,parintii mei credeau ca nu e o meserie de viitor,care sa imi asigure traiul.Insa,faptul ca as putea creea un hobby din asta nu suna deloc rau.Poate chiar trebuia sa ma duc la clubul de actorie.
Niall m-a acasa si dupa ce l-am sarutat si mi-am luat ramas bun,m-am dus direct in camera mea.Maine urma o zi grea,iar eu aveam multe de facut.Era luni,o noua saptamana incepea si eu inca nu ma pregatisem.Din fericire,eram cu temele inainte asa ca am adormit citind lectia la chimie cu cartea in mana.