Aventurile unei pustoaice|1D FanFiction|

Capitolul 2-Aventura incepe

Trrr trr..se auzeau vibratii mici pe podeaua din camera.Deschid ochii cu greu si ma uit la ceas,7:00..
"Off,inca putin" imi zice subconstientul si prefer sa il ascult..
Bag capul adanc in perna mea mea alba cu niste inimioare multicolore imprimate pe ea si ma invelesc din nou cu o plapuma asortata.Atipesc imediat.
Dupa ceva timp din bucătărie se aud niste strigate
"Anne,hai odata,nu vrei sa intarzi in prima ta zi de liceu"
Era un glas foarte cunoscut,era al mamei mele.M-am uitat la ceas si am citit cu teama 7:30.
"Oh doamne,ce tarziu e ...Rebeca va fi furioasa" am zis cu disperare in glasul meu destul de ragusit fiind dimineata
Am coborât repede scările si am gasit-o pe mama ce imi pregătise micul dejun si imi zambea.Eu semăn leit cu mama mea,amandoua avem ochii verzi si parul saten deschis,insa la caracter semăn cu tata,eu fiind o persoana destul de sensibilă,sociabila care se enerveaza destul de repede,iar ea fiind o fire calma.Sunt singura la parinti,si ma bucura asta pentru ca Rebeca intotdeauna se plange de cat de enervant e fratele ei.
"-Aici erai,uite ti-am pregatit micul dejun.Rebeca va ajunge imediat si tatal ei vă va duce pe amandoua la scoala."
"-Hmmm...nu cred ca pot sa mananc ceva"am inghitit in sec.
Imediat o melodie tulbura linistea.Era telefonul meu.Am citit cu emotie numele apelantului "Rebe "Scuze mama,dar trebuie mai intai sa ma spal si sa ma imbrac,altfel voi intarzia."
"Oh,nu trebuie sa iti faci griji,du-te si imbraca-te daca vrei,dar tot va trebui sa manaci,ti se va face rau altfel"a zis mama cu o calmitate in glas,cum am mai spus este o fire foarte linistita
"Merci mama" si am urcat repede scările indreptandu-ma, cu telefonul la ureche,fix spre baie
Dupa ce m-am aranjat de dimineata,am vorbit cu Rebeca si am aflat ca si ea se trezise mai tarziu,am fost fericita sa ma uit la ceas si sa vad 7:42 iar eu mai trebuia decat sa ma imbrac.Liceul nu era decat la 5 minute de mers cu masina.
Era o zi însorită de toamna,asa ca am ales un pulover larg,crem,cu o pereche de blugi stramti negri,iar in picioare m-am incaltat rapid cu niste conversi.
In timp ce coboram scarile,m-a intampinat tata care se pregătea de serviciu
"Vai ce aranjată esti!!"a exclamat tata
"Merci mult tata"
"Of,fetita mea,ce repede cresti,parca mai ieri te duceam de mana la gradinita,iar acum deja esti la liceu"a spus el cu un nod in gat.Nu arata de multe ori ca e sensibil,dar cand o face reuseste sa ii topească pe toti
"Da,tata si mie imi lipsesc acele timpuri,dar acum ...toti cresc si trebuie sa acceptăm asta" am zis încercând sa il inveselesc
"Asa e,ai dreptate..deci sigur nu vrei sa te duc eu la liceu,te pot lasa in drum spre serviciu"
"Nu trebuie tata,e ok..tatal Rebecai s-a oferit deja sa ne duca"
"Bine atunci.Multa bafta!! Si fara emotii!"
"Multumesc!Asa va fi" am zis si am plecat grăbită spre usa de unde s-a auzit soneria.
Am deschis si o pereche de ochi caprui deschisi,foarte draguti,stateau acolo.Era Rebeca.Am imbratisat-o,am mancat pe grabă ceva,mi-am luat rămas bun de la ai mei si m-am grăbit catre masina.
Tatal Rebecai este un domn foarte glumet si astfel am ras cu el tot drumul catre liceu,uitand de emotii.
In final am ajuns.Am coborât din masina,multumindu-i domnului Edwin (tatal Rebecai).Ne-am îndreptat catre usa de intrare.O gramada de grupuri de elevi erau acolo incercand sa gaseasca clasa.Noi ne-am dus a cancelarie,de unde am aflat cu mare fericire ca sunt in aceeasi clasa cu Rebeca.In timp ce incercam sa ne găsim clasa,un domn destul de inalt si binefacut ne-a iesit in cale:
"-Domnisoarele Anne Dolsen si Rebeca Edwin?"
"Da." Am raspuns noi
"Pe aici va rog" indicandu-ne clasa in care trebuia sa ajungem
Cand am intrat in clasa,am zarit fel de fel de chipuri de adolescenti.Bancile erau de cate doi,dar din pacate nu mai erau libere decat doua locuri unul in spatele celuilalt si erau asezati acolo doi baieti.Eu si Rebeca ne-am asezat langa cei doi,ea fiind in spatele meu.Eram in banca cu un baiat blond cu niste ochi albastri superbi.S-a uitat la mine si a spus
"Hei!Eu sunt Niall!Niall Horan.Tu cum te numesti?"
"Salut.Numele meu este Anne Dolsen"
Am facut conversatie si in acelasi timp am vazut cum Rebeca radea foarte bine in spatele meu,astfel ea mi l-a prezentat pe Louis,un baiat cu ochi albastri foarte simpatic.In spatele lor erau doi baieti,care erau de altfel prietenii lui Niall si a lui Louis insotiti de doua fete.Ei erau Liam,Harry si fetele Sindey(in banca cu Liam) si Olivia(in banca cu Harry).Toti erau foarte draguti si erau un grup de cei mai buni prieteni la care noi ne-am alaturat.Prima zi de liceu era una chiar reusita.
Apoi au fost cateva ore ce au decurs normal si am aflat ca desi cu toti erau apropiati nici unul nu era in nici o relatie cu celalalt(cel putin nici unul nu voia sa declare asta,fiindca Harry si Liam pareau destul de apropiati de Sindey si Olivia,foarte apropiati).Ne-am luat numerele de telefon,am cunoscut si ceilalti elevi care la randul lor erau de treaba,exceptand o fata Ema care parea o nesuferita,fiind genul ala de populara a liceului inconjurata de alte doua fete,la fel de rele,Chloe si Jennifer.Si alti baieti atleti care cred ca erau iubitii lor,Andrew,Nick si "Mr.Perfect",Gabe.Oricum eu am incercat sa socializez cu toti.
Dupa toata ziua asta,am invitat-o pe Rebeca pe la mine unde am discutat despre liceu,noii colegi si altele.
............
Asta e si next-ul,sper ca va place cartea si nu uitati sa o adaugati in biblioteca.Thank you!!Enjoy!