Capitolul 56

249 15 1
                                    

Ma ridic usor din pat simtind cu pleopele mi se inchid si casc.Iau lenesa telefonul de pe noptiera si opresc alarma.Ma holbez cateva secunde la ecran nereusind inca sa realizez ce zi e astazi.Da,azi e 10 iunie.Azi se fac 6 luni decand am parasit Londra si sunt aici,in Italia.6 luni in care multe lucruri s-au schimbat.Mi-am facut prieteni noi si am trait alte experiente.Departe de mine,am pastrat cat de cat legatura cu prietenii mei,dar in ultima luna nu am vorbit absolut de loc cu niciunul din ei fiindca de curand au avut examenul de facultate.Ieri ar fi trebuit sa afle rezultatele..cred.Insa,nu am primit niciun telefon si am decis ca voi afla eu.Tot ce sper,este ca intre mine si Niall totul sa ramana la fel.A ramas la fel nu?Eu inca il iubesc si el inca ma iubeste.Mi-a promis ca nu vom renunta unul la celalalt in perioada asta.Cat mai valoreaza o promisiune in ziua de azi?Iti spun eu,nimic.Nu si in cazul nostru.Imi e dor de el..sper doar...ca si lui ii e dor de mine.
Scoala s-a incheiat cu bine,absolvind.Directorul mi-a strans personal mana si mi-a multumit ca am putut veni aici.Eu ar trebui sa ii fiu recunoscatoare deoarece aceste 6 luni aici,imi pot decide viitorul,pentru totdeauna.
Imi intorc capul sper Roxx si o admir cateva minute cum doarme.Parca e un ingeras.Iau telefonul si ii fac o poza,vreau sa o am drept amintire.
"Hei!Ce crezi ca faci acolo?"nici nu o observasem cand se trezise fiindca tot ce faceam era sa admir acea poza extrem de adorabila.
"Eu?Ăăm...nimic.Doar hmm..ma gandeam.Asta e ultima zi petrecuta aici."oftez si deodata o lacrima mica isi face aparitia in coltul ochiului.
"A,da?Glumeam..uite,putem sa vorbim.Exista atatea metode.Fara lacrimogene,bine?"
"Mda.."Poate va intrebati ce am facut in ultima vreme.Mai exact ultimele 3 luni.Sau poate nu.Stii,nu pe toti ne intereseaza viata ta extrem de fabuloasa.Oricum,pai nu s-a intamplat nimic special.Curios e faptul ca nu a mai avut vreun iubit in timpul asta.Insa,am cam observat ca ea si Tom isi fac ochi dulci.Sunt prieteni din copilarie,nu mi pot imagina ceva mai mult de atat.Cat despre Miriam,s-a schimbat complet de atunci.Ia note mari si beusc o intereseaza tocilarii.Ma bucur ca am putut sa o ajut sa isi dezvaluie adevarata personalitate.
Dupa ce imi fac rutina obisnuita,iau telefonul si il sun pe Zayn.De ce pe el?Pentru ca pun ceva la cale de mai bine de 2 saptamani.Oops,am uitat sa specific asta.
"Hei Zayn!"
"Hei Anne!"
"Deci azi la aeroport la 15:30?"
"Perfect.Niall la cat stie ca ajungi?"
"17:00."ii spun.La cat de mult l-am presat cu surpriza asta.
"De abia astept sa ii vad fata.Si sa te vad si pe tine,bineinteles."rade.
"Si eu.Bun,ne vedem."inchid telefonul si imediat il sun pe Tom.
"Tomita!!"am inceput sa il strig asa decand am aflat ca in copilarie a avut un motan care l-a numit simplu:'Tom'.A fost ceva prea egoist,asa ca Roxx a inceput sa-i strige motanul Tomita.Lui Tom nu i- convenit asta,asa ca vazand ca il enerveaza a inceput sa il strige chiar pe el asa.Suna prea dragut,si stiu ca nu ii place sa fie strigat asa,tocmai de asta si o fac.
"Buna si tie Anne!"
"Deci,la ce ora ne intalnim?"
"11:00 suna bine?"
"Grozav.Ne vedem atunci paaa."il grabesc.Tom merge si el azi la Londra,deoarece oficial azi incepe vacanta de vara si s-a gandit sa ii faca o vizita matusii sale acolo si implicit verisorilor.
Imi fac bagajul repede,iar Roxx ma conduce in fata campusului.Fara sa imi dau seama,ceasul este deja 10:30.Tom trebuie sa apara din clipa in clipa.Privesc pentru ultima oara scoala,sala de teatru si in final caut privirea ratacita a lui Roxx.
"Esti bine?"o intreb ridicandu-i barbia.
"Nu stiu.Presupun ca nu prea.Anne,tu nu intelegi.Tu ai fost singura mea prietena,tu m-ai invatat cum sa fiu o adolescenta normala si sa fac chestii specifice.Pana sa te cunosc pe tine,am fost cu totul o alta persoana si in ciuda a tot ce s-a intamplat tu ai ramas alaturi de mine.Nu pricepi cat de mult inseamna asta pentru mine.Iar acum tu pleci,si nu stiu daca te mai vad vreodata.Stiu ca am spus sa nu plangem,dar e imposibil.E prea greu.Eu doar...vreau sa stii...ca o sa imi lupsesti si ca te iubesc nu doar ca pe o prietena,ci si ca pe o sora.O sora din alta mama.Poate chiar ceva mai mult de atat.Ai grija de tine."picaturi fierbinti de apa se scurg pe obrajii ei patandu-i bluza alba.Reusesc sa o imbratisez si sa o calmez oarecum.Nu am avut de multe ori ocazia sa ii experimentez si latura asta sensibila,plina de afectiune si iubire.
"Roxx,nu se termina aici.Da,plec si da,nu o sa mai pot sa fiu aici cu tine zilnic,sa te imbratisez si sa glumim.Dar,o prietenie adevarata rezista.Noi vom rezista.Si eu tin la tine mai mult decat iti inchipui.Imi va lipsi intreaga ta ironie si modul un care te bosumflai cand lucrurile nu ieseau asa cum voiai tu.Imi vor lipsi pana si momentele in care am stat certate,caci fara ele,nu ne-am fi demonstrat uneia alteia cat de puternica este prietenia noastra."o lacrima in curge dar o sterg imediat vazand ca ea zambeste.Zambetul ala m-a facut sa o vreau ca prietena decand am vazut-o in camera,cu geaca ei de piele si posterele ce acopereau peretii.Daca incerc sa o compar pe Roxx cea de acum cu Roxx cea de atunci se vede ca a intervenit ceva pe percurs si ma simt bine ca mi-am lasat amprenta asupra ei.Mama mereu zicea ca eu schimb oameni fara sa vreau,si tratam asta ca pe o gluma.Poate avea dreptate.
Tom apare imediat un taxi oprind fix in fata noastra.El deschide usa din spate a taxiului si Roxx ma ajuta sa pun bagajele in portbagaj.Ii ofer o ultima imbratisare.Parca cea mai calduroasa si plina de dragoste de pana atunci.Off,cat imi va lipsi fata asta.
Soferul se indeparteaza usor de scoala,iar eu si Tom ne facem schimb de priviri insistente.Ma simt ciudat in momentul asta,doar stand fara sa ne spunem nimic,insa cred ca niciunul din noi nu mai are cuvinte.In curand,tot ceea ce ne va lega va fi doar ceea ce simtim.Niall spunea ca sentimentele sunt mai presus de orice distanta.Asa e.Nu stii daca e adevarat.Inca nu ai ajuns acasa.Nu am nevoie de o confirmare ca sa stiu asta.O simt,simplu.
In avion:
"Pot sta eu la geam,te rog?"il intreb pe Tom el facandu-mi loc sa trec.
"Sigur.Imi permiti sa te intreb de ce?"
"Nu stiu.Doar ca niciodata nu poti sa fii sigur de ceva atunci cand zbori,daca stii la ce ma refer,iar ultimul lucru pe care vreau sa ul vad nu cred ca ar fi tipul care sta in dreapta mea ce se joaca Candy Crush.Prefer o priveliste linistitoare."rad iar el zambeste si imi cedeaza locul.Ma asez bagandu-mi castile in urechi.Dau drumul playlistul-lui si ma relaxez.Urmeaza cateva ore lungi.
..............
Capitol nou.Se pare ca am reusit sa postez azi.Maine...nu stiu.Oricum,multumesc muuult pentru tot ce faceti pentru mine!!Sunteti incredibili.ly

Aventurile unei pustoaice|1D FanFiction|Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum