Aventurile unei pustoaice|1D FanFiction|

Capitolul 26

"Mami,mami..uite ce draguta e papusa asta,mi-o cumperi si mie.." o fetita mica cu parul blond prins in doua codite cu elastice asortate,alearga catre mama ei tinand in mana o jucarie.Era papusa mea din copilarie,avea o valoare sentimentala puternica,dar acceptasem cumva sa o dau la vannzare.
"Stai sa vedem cat costa,scumpo." O doamna ce semana identic cu fetita mai mica,doar ca era mai matura si mai inalta si apropie de masa sa citeasca pretul.Se scotoceste prin buzunare si la vederea a doar cateva monezi se intristeaza.Se apleaca catre fruntea celei mici si ii sopteste ceva,greu de deslusit.Pricep insa ca nu e ceva bun,deoarece expresia fetitei se schimba brusc intr-una trista.Pune papusa la loc pe masuta si se retrage cu mama ei inspre iesire.
Eu asistand la intreaga scena,iau papusa in mana si incep sa fug spre ele.Intr-un final le ajung din urma.
"Uite.Poftim papusa" i-am zambit fetitei si ea mi-a luat numaidecat micuta jucarie din mana.
"Multumesc mult." mi-a sarit in brate oferindu-mi o satisfacere enorma asupra tocmai ce facusem.
"Oh,noi nu putem sa acceptam asta.Scumpo,da-i inapoi papusa domnisoarei.Multumim mult pentru gest..dar.." a intervenit mama acesteia facand ca zambetul inocent al fiicei sale sa dispara.
"Considerati-o ca pe un cadou.E placerea mea..va rog,luati papusa.." m-am ridicat in picioare si am privit ochii negrii ca doua margele ai doamnei.
"Vezi mami?Pot sa pastrez papusa.." a ridicat cea mica privirea.
"Oh,e foarte frumos din partea ta ca faci asta.Multumim foarte mult,enorm de mult..mult de.."
"Nu aveti pentru ce.." am intrerupt-o.
"Te rog sa ai mare grija de papusa ta,bine?" m-am aplecat din nou catre fetita.
"O sa am,promit.." a zis aranjand parul blond al papusii,dupa care m-a imbratisat cu si mai multa caldura decat prima oara.
Dupa care,cele doua s-au retras usor.Pur si simplu stateam acolo si priveam cum cea mica sarea in sus de fericire iar mama sa o privea bland.Imi amintesc cand mama imi cumparase acea papausa mie.O vazusem in vitrina unui magazin,am stat si m-am holbat la ea minute in sir,fara sa am curajul sa o rog pe mama sa mi-o cumpere.Era in apropierea Craciunului,si cand am gasit-o in cutia de cadou de sub brad,nu m-am mai dezlipit de ea,pana cand am abandonat-o in coltul sifonierului.Pe ea nu am vrut sa o duc in pod,valorand mult pentru mine si am preferat sa o am mereu aproape.Toate aceste amintiri ma fac sa raman pe loc,zambind pana cand le pierd total pe cele doua din vedere.
"Ti-am mai spus cat de frumoasa esti cand zambesti?" Vocea duioasa a lui Niall m-a intrerupt din rememorare.
"Defapt nu chiar.."mi-am ferit privirea.
"Pai esti foarte frumoasa atunci cand zambesti.Ar trebui sa o faci mai des.Zambetul asta trezeste in mine dorinta de a te iubi si mai mult.Nu ca deja nu o fac extrem de mult,doar ca fiecare zambet imi mareste asta..." mi-a ridicat barbia si mi-a oferit un sarut lent si cald.
"Si eu te iubesc,Niall.Mai mult decat iti poti imagina." Am zambit din nou.
"A fost foarte frumos ce ai facut pentru acea fetita..Ai un suflet atat de mare,Anne.."
"Eh..nu a fost mare chestie" Am ridicat din umeri.
"Cati ar mai fi facut asta sa fie in locul tau?Iti spun eu,nu foarte multi..daca nu,poate chiar nimeni.Esti asa de dulce.." m-a sarutat din nou prinzandu-mi gatul in mana lui mare.
"Multumesc Niall.Eu cred ca tu ai fi facut asta.." am soptit iar el a ramas tacut.Stiam ca era o persoana buna,poate chiar mai buna decat mine.El de fiecare m-a iertat cand am gresit si mi-a fost alaturi,iar acum ma complimenta neincetat.Eu nu facusem nimic in schimb.Eram norocoasa sa il am.
"Porumbeii!!Sper ca nu intrerup ceva.." a strigat baiatul cu parul roz,adica Louis.
"Defapt chiar intrerupi.." a strigat Niall.Ii puteam mirosi parfumul sau fresh din plin cand era asa aproape de mine.Iubeam mirosul ala.
"Oh,scuze,dar va reamintesc a 1000-oara,suntem la o vanzare caritabila,nu la un bal.." a ras Louis.
"Serios?Parul tau spune ca suntem la un bal mascat.Iar tu ai un costum foarte reusit de printesa" a chicotit Niall
"Asta e bine de stiut.Am crezut ca incepe sa ma lase vederea cand l-am vazut pe Louis cu parul roz.Nu le prea am eu cu moda,si ce poarta tinerii din ziua de azi e tot mai ciudat,dar cu siguranta asta e un look neobisnuit,fara suparare Louis." a zambit mama lui Zayn.Ma bucuram nespus ca a acceptat sa ne ajute cu vanzarea pentru Harry.
"Stati linistita doamna.Nu am vrut eu sa am parul asa.E doar..e o poveste lunga" a oftat.
Dupa ce si ultimii oameni care mai erau in curte,au plecat,tatal lui Zayn,Raul,a inchis portile.
"Momentul adevarului..." a spus Liam tinand in mana cutia cu banii stransi astazi.Ma gandeam ca stransesem ceva bani,tinand cont ca(,) cutiile pe care le adusesem cu totii erau aproape goale.
Deodata niste faruri ne-au orbit pe toti.Masina a parcat in fata casei.Din ea au coborat doi oameni,erau parintii lui Harry.Raul a deschis poarta si cei doi au intrat grabiti.
"Doamne copii,Harry ne-a spus ca origanizati o vanzare de vechituri astazi.Am aflat acum cateva minute si ne-am grabit in speranta ca inca sunteti aici" a gafait mama lui Harry.
"Da,doamna.Chiar aici sunt banii stransi..poftiti" i-a intins Liam cutia mamei lui Harry.
"Nu va putem lasa sa faceti asta.Nu putem accepta banii acestia..Noi..ne vom descurca cumva" a respins tatal lui Harry cutia.
"Va rugam,doar luati banii astia.Este minunat pentru noi ca l-am putut ajuta pe Harry si pe dumneavoastra,el e piertenul nostru.Iar daca nu acceptati gestul,noi vom fi tristi.." a intervenit Zayn.
"Oh..pai presupun ca nu avem alta cale.Multumim mult copii,este foarte frumos din partea voastra sa faceti asta.Harry e norocos sa va aibe.." a luat mama lui Harry cutia in mana
"Cu mare placere.Si noi suntem norocosi ca il avem."
"Am o idee,ce ziceti sa veniti si dumneavoastra la cina de weekendul viitor..Astfel vom putea cunoaste si parintii vostri,sa vina si ei cu voi" a zambit Lucy.
"Cina?Cred ca suna bine,doar ca Harry nu va avea voie sa faca multa miscare.." a raspuns tatal lui Harry dand mana cu Raul.
" Cred ca parintii mei ar fi incantati sa vina" am spus.
"Da si ai mei" au zis ceilalti in cor.
Dupa,am numarat banii.Stransesem in total 1300€ astfel parintii lui Harry mai aveau de achitat doar 500€ de achitat.Eram mandrii de noi si de ce realizasem.
Ne-am retras cu totii acasa,si fiind destul de tarziu am decis sa le spun maine parintilor mei de cina de weekendul viitor.