Aventurile unei pustoaice|1D FanFiction|

Capitolul 40

  Am plecat hotarata la scoala.Ziua de azi e una decisiva a viitorului meu.Sper doar ca e corect.
  Ajunsa la scoala,m-am indreptat catre biroul directorului.Pe drum am facut schimb de priviri cu Ema,pun pariu ca era invidioasa pe stagiul meu,insa sincer nu imi pasa.Am muncit din greu pentru asta si tot ce a facut ea decand facea parte din clubul de actorie a fost sa se planga de scenariu si ca nu joaca rolul protagonistei.
  Apasand pe clanta m-a cuprins un sentiment cunoscut.Mai traisem asta si inainte,aceeasi enotie,doar ca acum era ceva pozitiv.Nu stiam ca se poate ajunge atat de departe doar cu o auditie.Niall mi-a propus ideea sa vin aici,tot el m-a obligat sa vin si acum dupa toate cele intamplate tot el spune ca vom pastra relatia.Cat de norocoasa pot fi sa am un astfel de om langa mine?Il iubesc,il iubesc mai mult decat orice.El e totul pentru mine.Stagiul asta e si meritul lui.
  "Anne,ce surpriza!Placuta evident.Ia loc te rog"eram deja obisnuita cu primirile calduroase ale directorului.
  "Multumesc"am zis asezandu-ma pe scaun.
  "Cu ce ocazie ai trecut pe aici?"
  "Pai in legatura cu stagiul..."
   "Oh,te-ai hotarat deja.Imi place ca nu irosesti timpul.Probabil altcineva mi-ar fi cerut inca o zi la dispozitie."
  "Nu si eu.."am ras amuzandu-l si pe el.
  "Bun.Deci ce ai decis?"
  "Pai..cred ca vreau sa merg in Italia.Nu am fost niciodata acolo si e o oportunitate excelenta."am zambit.
  "Nemaipomenit.Stiam eu ca vei profita de aceasta ocazie.Poftim biletul,zborul este programat maine la ora 06:00."
  "Maine,parca era sambata."
  "Da,dar daca raspunsul tau a venit mai devreme,John este nerabdator sa te cunoasca."mi-a intins un bilet mare.
  "Ok.Inteleg.Si bilet?"
"Cand John vrea pe cineva se asigura ca acea persoana are totul pregatit.Adica el se ocupa si de bilete si de cazarea ta in campusul scolii pe aceste 6 luni,de tot."
  "Wow..."a fost tot ce am putut scoate pe gura la auzul acelor vorbe.
  "Cand vei ajunge acolo,adica cam cam pe la 16:00,te va astepta un sofer special platit care sa te conduca la scoala."
  "Imi va fi tare dor de tine Anne,esti o eleva exemplara."m-a imbratisat iar eu i-am raspuns imediat.
  Dupa ce am terminat de discutat,m-am indreptat catre usa aruncand o ultima privire incaperii si directorului.Pana si ele imi vor lipsi.M-am atasat atat de mult de locul asta si de oamenii cunoscuti aici incat va fi greu ca dintr-o data timp de 6 luni viata mea sa ia o intorsatura radicala.
  Pe hol m-am intalnit cu prietenii mei.
  "Hei Anne..."
  "Hei..."
   "Am inteles ca ai acceptat stagiul.."a mormait Louis.
  "Da,baieti imi va fi tare dor de voi.Vreau sa stiti ca fiecare din voi ocupa un loc special in inima mea si indiferent de circumstante voi veti ramane prietenii mei,va iubesc prea mult ca sa va pot uita.Sper ca nici voi.."am suspinat incercand sa nu plang.
  "Anne,tu nu stii cat de mult insemni pentru noi.Esti o prietena,iar noi nu renuntam asa de usor la prieteni."m-a imbratisat Liam.
  "Vreau sa stii ca nu va fi la fel cat timp vei lipsi."s-a ridicat Louis.
  "Si mie imi vor lipsi glumele tale Louis.."mi-a curs o lacrima.Ii iubesc asa de mult..
  "Anne,uite,tu poate ca esti singura care m-a incurajat si mi-a fost alaturi mereu.Cand vei fi la scoala,in Italia,sa iti amintesti de noi,bine?"m-a strans si Zayn in brate.
  "Vorbim da?Sa te distrezi Anne,iti multumim pentru clipele frumoase si atunci cand te vei intoarce,noi tot aici vom fi,ok?Prietene pe viata?"m-au intrebat fetele.
  "Prietene pe viata."eram acum toate intr-o imbratisare de grup inclusiv cu Amy.
  "Am o idee.Haideti sa facem un selfie acum,pe care sa il inramam.Anne,tu poti sa il iei cu tine.Asa nu o sa uitam unii de alti.Iar atunci cand te vei intoarce mai facem unul sa vedem cat de mult ne-am schimbat."si-a scos Harry telefonul accesand camera frontala.Ne-am apropiat cu totii,eu langa Niall,si am zambit,altii s-a strambat,cand am privit poza,am ramas socata.Era perfecta,poza mea preferata.Cu totii paream atat de fericiti,cu exceptia lui Amy care nu prea se vedea in poza.Oricum,eu adoram poza si aveam de gand sa o inramez.
  Dupa o imbratisare imensa de grup,in care eu nu am mai rezistat si am inceput sa plang,am luat un taxi catre casa.Directorul ma invoise de la celelalte ore sa pot merge acasa sa fac bagaje.Am privit emotionata scoala si pe prietenii mei ce stateau la iesire si imi faceau cu mana.Am soptit un "Asta nu e adio.Sa spunem:pe mai tarziu!"cand am urcat in taxi.Iar apoi m-am indepartat de scoala..pentru 6 luni.De la Niall nu mi-am luat inca ramas bun,fiindca el voia sa ma duca la aeroport neaparat.
  In drum spre casa am trecut si pe la magazin sa developez poza de grup si implicit am inramat-o.
  Ajunsa acasa,a fost primul obiect pe care l-am pus in bagaj.Iar apoi am pus multe haine,mai groase,dar si cateva tricouri.
  "Ce face studenta mea?"m-a mangaiat mama.
  "Bagaje.."
  "Scumpo,stiu ca iti este greu,dar ai sa vezi ca va fi mai bine decat iti poti inchipui.Eu sunt tare mandra de tine."m-a sarutat pe obraz.
  "Te ducem noi maine la aeroport?"o sunasem imediat cum aflasem ca plec de maine.
  "Defapt Niall s-a oferit el.."
  "Atunci lasa-ma sa te imbratisez pentru ultima oara pana peste 6 luni.Te iubesc mult!!"
  "Si eu mama!!"am incercat sa ma abtin de la plans.Dar apoi mi s-a alaturat si tata si nu prea am reusit.Imi iubeam familia nespus de mult.
  Imediat ce am terminat bagajele,am decis sa adorm,dar nu prea am reusit datorita emotiilor.Italia,venim!!
.....................
  Hei dragalasilor!!Scuzati-ma ca nu reusesc sa postez zilnic,dar scoala si mna..intelegeti voi.Vreau sa va multumesc fooooaarte mult pentru cei aproape 2K de cititori,inseamna mult pentru mine.Va iubesc!!Deci,ce credeti ca se va intampla cu Anne in Italia?Hmm..suspans.Oricum aflati voi in urmatorul capitol.Pupici!!