"Nu-mi place cum vorbeste Perrie cu tine."
Vocea moale a lui Eleanor s-a auzit in spatele meu in dormitor, si m-am uitat peste umar, vazand ca vine inauntru si inchide usa in spatele ei. Fata ei era solemna si serioasa, si purta unul din tricourile noi pe care le-a cumparat cu niste pantaloni scurti, iar parul ei brunet era desfacut si ii acoperea soldurile in valuri. Chiar si in starea ei confuza, Eleanor inca arata uimitor.
"Ai auzit?" Am intrebat incet, aruncandu-mi picioarele inapoi in pat ca sa le intind. Parul meu inca era ud de la dusul de mai devreme, si imi era putin frig asa ca am gasit un hanorac rosu asa ca l-am luat pe mine ca sa ma incalzesc.
Eleanor a aprobat din cap si s-a asezat pe marginea patului. "Nu are dreptate, si habar n-are despre ce vorbeste."
Eram de acord cu ea, amintindu-mi de privirea de dezgust din ochii lui Perrie. Stiam ca daca o alta persoana normala era in locul ei, ar fi reactionat la fel – daca nu mai rau. Cu siguranta nu era vina lui Perrie ca nu intelegea, asa ca indiferent de ce faceam, nu puteam sa o invinovatesc.
A fost cam in aceeasi situatie in care am fost si eu, desi era cu Vladimir. Nu prea stiam multe despre el, dar stiam ca Perrie are o minte mult mai puternica decat a mea, asa ca probabil de-asta nu prea a ajuns la ea. Ori asta ori nu a avut-o prea mult timp. Nu prea imi aminteam exact cate zile am stat cu Harry, dar imi aminteam fiecare lucru care s-a intamplat.
"Nu intelege." Am murmurat. "Dar nu e vina ei, stii."
Eleanor a zambit usor la mine – un zambet pe care nu l-am mai vazut niciodata la ea. Era un zambet siret si cumva nesincer, si am fost socata cand si-a ridicat mana si am vazut ca incheieturile ei erau bandajate.
"Ce ai facut?" Am intrebat, ridicandu-ma si gura deschizandu-mi-se cand Eleanor a chicotit putin, ochii ei caprui admirandu-si incheietura.
"I-am dat un pumn." A spus Eleanor. "Nu stiu de ce am facut-o, dar n-am putut sa stau acolo si sa o las sa te faca nebuna." S-a uitat timida la mine, punandu-si mana in poala. "A durut – tare."
"Nu pot sa cred ca ai lovit-o." Am repetat, nevoia de a rade crescandu-mi in piept. "E ranita?"
"Am lovit-o in fata, pe obrazul drept. Cred ca a fost prea surprinsa ca sa mai faca ceva."
Imi dadeam seama ca Perrie a fost surprinsa, pentru ca si eu eram surprinsa acum, procesand incet informatia cand ma uitam la bandaje. Nu puteam intelege cum Eleanor, cea mai draguta fata pe care am cunoscut-o vreodata, a lovit pe cineva. Nu avea niciun sens. Era de parca as vedea un iepuras dragut ataca o testoasa sau ceva – nu te-ai astepta niciodata la asta.
"Chiar imi pare rau ca ti-a zis asta." A spus Eleanor. "Si am auzit si ce ti-a zis ea si Fran mai devreme. Niciuna din ele nu inteleg prin ce treci tu si cu mine, asa ca normal ca ne fac nebune sau prostute." Se juca usor cu unul din bandaje. "Si apoi, pai, nu m-am gandit inainte sa o lovesc. Lou a trebuit sa ma traga, altfel cred ca ii faceam ceva mai rau."
"Wow." A fost tot ce am putut sa spun, stand rezemata pe perna. "Mersi ca mi-ai luat apararea."
"Eu, um, imi place sa ne gandesc la noi ca, stii tu, cum a spus Louis." A murmurat Eleanor, dintr-o data tacuta si sfioasa, neputand sa ma priveasca in ochi. "Iti amintesti ce a zis? A zis ca suntem ca o familie disfunctionala care traieste intr-o lume incurcata – imi place sa ma gandesc la noi ca la o familie, si la tine ca la o sora." Imi simteam intreg corpul incalzindu-mi-se la cuvintele ei, un zambet aparandu-mi pe fata la cat de timida era Eleanor. "Si, Louis a zis ca familiie raman unite – indiferent de situatie." Ochii ei i-au intalnit pe ai mei. "Nu-i asa?"
"Asa e." Am fost de acord cu ea, neputand sa ma ridic complet. Eleanor si cu mine ne-am intalnit la jumatatea drumului si ne-am imbratisat strans; ii simteam mirosul de levantica, amestecat cu orice era in parul ei, si apoi am realizat ca ea era cea mai apropiata prietena pe care o aveam. Inainte era Fran, dar...cum a spus Eleanor, ea nu intelegea prin ce treceam, si ca si Perrie, probabil nu m-ar sustine niciodata sau sa stea putin timp sa inteleaga.
CITEȘTI
Unstable
Fanfiction"Ai uitat cui ii apartii, Claire?" I-am simtit buzele atingandu-mi obrazul, si mi-am muscat buza inferioara la intrebarea lui. "Sau trebuie sa iti reamintesc din nou?" Puteam simti un ranjet in vocea lui cand degetele lui s-au avantat asupra formelo...
