~You came in my life~[Kris]-Completa

~13~

Deseori auzim lumea facand promisiuni vaste, de la cele mai neinsemnate lucruri pana la cele mai importante. Dar multi se intreaba: Voi putea oare sa-mi tin cuvantul?

Cand te casatoresti, juri in fata lui Dumnezeu sa-ti respecti, iubesti si pretuiesti sufletul pereche pana cand moartea va va desparti. Cand un copil se naste, promiti sa ai grija de el si sa ii oferi cea mai buna viata pe care o poate avea.

Dar pana la urma, cate din miile de promisiuni facute le respectam cu adevarat?

Ti-am promis ca fiica ta va fi sanatoasa in continuare. Ca boala sa va trece odata cu timpul si zambetul ii va reaparea pe buze.

Insa nimeni nu a prezis vreodata viitorul, cu exceptia Divinitatii care il prescrie inca de cand aparem pe lume. Daca fiecare stea ne-ar spune povestea vietii, am realiza ca ele au fost, acum mult timp, niste simple suflete omenesti inghitite de cruda soarta.

Gandul ca micuta Sofia ar deveni un inger stralucitor pe bolta prafuita cu nori negri imi starneste mai mult decat un sentiment de neliniste. Simt cum mii de sageti otravite imi strapung spiritul slab si incearca sa ma ademeneasca in tunelul groazei.

Nu imi doream ca promisiunea facuta tie sa fi fost in vant, pentru ca altfel singura persoana ce ar mai fi ramas in viata ta dupa piederea ei te-ar fi distrus mai mult. Gandul ca o raza de speranta inutila lumina in inima ta doar ca peste ceva timp o crunta durere sa o stinga imi frangea constiinta, cat si emotiile.

Speranta moare ultima, durerea se naste prima. Toate luptele duse de un om intr-o viata pot fi infinite sau reduse. La anii tai, probabil ca greutatile acumulate te-au maturizat, au creeat un tata si o persoana mai buna. Dar ea...atat de tanara si fragila, atat de inocenta si frumoasa. Cum poate un inger viu sa treaca prin asa ceva la o varsta atat de frageda?

,,Alice? La ce te gandesti?''

M-a intrebat fluturand o papusa prin fata mea.

In ultimele saptamani, imi petreceam serile jucandu-ma cu ea. Imi placea sa o vad zambind desi caldura nu era aceiasi ca inainte.

,,Vrei sa pieptanam papusile?''

Ochii ei rugatori ma induiosau de fiecare data. Ii placea sa aranjeze acele bucati frumoase de plastic, lipsite de aura vietii cu desavarsire. In special, iubea sa le impleteasca parul.

Odata cu inceperea tratamentului si a chimio-terapiei parul ei lung a inceput sa cada incetul cu incetul si tot ce puteam face era sa ii aranjez cateva baticuri colorate dragut pe capusorul ei mic sperand sa o mai inveselesc.

Nimic nu era la fel ca inainte. Tu lucrai din ce in ce mai mult incercand sa tii pasul cu noile cheltuieli. In unele nopti, Sofia ma ruga sa dorm cu ea, sa ii citesc povesti cu printese si sa o imbratisez pana adoarme. Puteam auzi scartaitul usii la ore tarzii in care ajungeai acasa de la galerie. Treceau zile fara sa mananci, dormi dar niciodata nu te plangeai. Te jucai cu ea si ii spuneai ca totul va fi bine desi nici tu nu credeai asta.

Atata timp cat este pentru ea, mi-as da si zilele din viata numai sa o vad fericita din nou.

Acea fraza imi va dainui vesnic in minte. Erai extraordinar. Era probabil ceva ce mie mi-a lipsit cu desavarsire in relatia cu tatal meu.

Peste doua luni

Eram incantata ca scoala se va incheia pentru doua saptamani. Desi le petreceam mai mult singura, sarbatorile de iarna erau preferatele mele. Obisnuiam sa-mi cumpar in fiecare ajun de Craciun un mic ursulet de plus si sa il ascund sub bradul din spatele casei numai ca sa simt, sau poate sa incerc, sa vad cum este un adevarat sentiment de caldura sufleteasca.

Mama nu era acolo se pregateasca bunatati ca friptura si cozonac iat tata isi petrecea timpul in barurile din oras cu animatoare imbracate festiv doar pentru a-i secatui de bani cu o caciula si o fusta scurta rosie.

Anul asta nu stiam daca o sa fac ceva. Starea Sofiei se agravase si doctorii i-au prescris medicamente mult mai puternice ca sa opreasca evolutia bolii. II era greu sa se miste, sa respire, refuza sa manance si sa se priveasca in oglinda. Nu stiu cum este pentru un parinte sa-si vada copilul cazand in abis dar pentru mine, simteam ca ma duc odata cu ea.

Era noapte. Micuta fata tocmai adormise cu povestea Cenusaresei in brate cand tu ai deschis incet usa dormitorului. Ai zambit si mi-ai facut semn ca ma astepti in bucatarie. Mi-am luat usor bratul de sub capusorul ei si i-am plasat un sarut pe frunte, invelind-o cu patura roz.

Era asa angelica cand dormea. Inca aveam intiparita in minte cum parul ii era ravasit pe perna si genele-i lungi se loveau de obrajii rotunzi si imbujorati. Acum, ochii ei nu mai erau imbracti in negrul firelor de abanos. A disparut complet, odata cu pletele si sprancenele insa tot cel mai frumos copil era pentru mine.

Cascand, am ajuns in bucatarie unde stateai cu spatele intors, batand din degete un ritm imaginar pe suprafata plata a mesei de lemn.

Mi-am umplut un pahar cu apa si m-am asezat pe scaunul din fata ta, jucandu-ma cu obiectul din sticla translucida.

,,Multumesc.''

S-a auzit vocea ta in surdina noptii urmata de un oftat greoi. In ultima vreme simteam ca sentimentele pentru tine luase o intorsatura noua. Inima imi batea mai tare cand te vedeam, un ghem se forma in stomacul meu si zambetul, in ciuda situatiei actuale, nu imi disparea de pe fata. Era ciudat dar nu puteam sa neg ca m-am atasat de tine, poate chiar mai mult decat trebuia.

Mainile tale au calatori pana le-a intalnit pe ale mele si le-au strans ferm, in timp ce fata ta s-a apropiat periculos de mult.

,,Stiu ca ceea ce urmeaza sa fac probabil va schimba multe lucruri intre noi si sunt constient ca nu te merit si ca e o nebunie dar...fac doar ce imi dicteaza inima.''

Acelea au fost ultimele cuvinte inainte sa simt niste buze moi presate deasupra alor mele. Totul s-a intamplat asa de rapid incat nici nu am avut timp sa reactionez. Doar am inchis ochii si am savurat gustul usor sarat al buzelor combinat cu lacrimile neiertatoare ce se prelingeau pe pielea-ti fina.

M-am desprins din sarut si fara sa ma mai gandesc te-am imbratisat strans, incepand sa plang in scobitura gatului tau. Tot ce imi doream in acel moment era sa simt caldura unui suflet cum imi cuprinde intreaga fiinta.

,,Alice...te iubesc.''