Îl las pe Nate lângã ea și ies pe hol, unde toți ceilalți așteptau.
K: Ce face?
Di: E bine?
J: Cum a reacționat?
S: Rezistã greu, foarte greu. A reacționat urât și nu știu cât mai am până cedez și eu.
D: Tu n-o sã cedezi, spune convins.
S: Nu mai rezist. Nu vrea sub niciun chip sã lase rana operației sã se vindece și nu pot suporta să vãd cã-și mai face rãu singură. E prea greu.
K: Nu ai idee prin ce a trecut acolo, nu poți să o pãrãsești!
S: Cine a zis că am de gând să o pãrãsesc? O iubesc mai mult decât orice pe lumea asta. Cum sã o las? Am nevoie doar de o pauzã. Vreau să opresc puțin timpul și sã mã gândesc, spun cu lacrimile gata să evadeze din ochii mei.
D: Nu o putem judeca pentru ce face, nu știm prin ce a trecut acolo, trebuie doar sã-i dăm alte gânduri, sã-i schimbãm concepțiile, spune încrezãtor.
Di: Bunicii ei ce au zis? Dar restul rudelor?
J: Au fost devastați, i-au pregătit ceva acasă, le-am spus cã mâine o aducem.
K: Mâine?
J: Nu o cunoști pe Elena? De îndată ce se trezește complet o sã vrea să meargã acasă.
S: Sã lãsam astea deoparte.. Voi sunteți bine? întreb amintindu-mi cât au stat de veghe aici.
J: Pe cât se poate.. Încă nu sunt foarte conștient de tot ce se întâmplã și încã nu cred cã se poate întâmpla asta, spune și vãd tristețea din ochii lui.
S: O sã fie bine, trebuie sã fie, spun hotãrât, decizându-mã deja asupra unor schimbãri.
Reintru în camerã și o vãd stând liniștitã cu ochii închiși. Mã uit spre halat și observ că nu e decât sânge închegat.
S: Știu cã nu dormi, spun ușor, apropiindu-mã.
E: Știu că știi. Nu vreau sã mai deschid ochii deloc în viața asta.
S: Ai o eternitate, nu o irosi, spun și mă așez lângã ea pe scaunul liber.
E: Dacã n-aș știi cât suferi tu și cât suferă toți ceilalți nu m-aș opri.
Tac și îi iau mâna în a mea, sãrutând-o.
E: Ei ce fac? o aud întrebând și îi vãd privirea fixatã pe ușã.S: Așteaptã sã te vadã, spun în timp ce îi mângâi ușor pântecul.
E: Și de ce nu i-ai chemat înăuntru? întreabã suspicioasă.
J: Nu am vrut sã te bruiãm și mai mult sau să te enervãm, îl aud spunând și îi observ cum intrã toți încolonați asemeni unui batalion.
E: Cum sã mă enervați tocmai voi? întreabã, în timp ce Jer aproape că o sufocã într-o îmbrãțișare extrem de strânsã.
D: Cum mai ești? întreabã cu privirea fixată pe fața ei palidã.
E: Mai bine, încerc sã trec peste, o aud zicând și încep sã mã bucur.
K&Di: Ai mâncat ceva? întreabã la unison și le vãd cum încearcã sã ascundă tristețea.
E: Am fãcut 2 crize de nervi și am fost sedatã imediat. Aveți impresia cã am mâncat ceva? Și nu am nici poftã.
K: Nu merge așa. Trebuie sã mãnânci. Merg să întreb ce ai voie, spune și pãrãsește camera.
~~DIN PERSPECTIVA ELENEI~~
Încă îmi simt inima sfâșiatã în mii de bucãți, dar trebuie să continui sã lupt. Nate m-a rãzbunat, toți ceilalți au avut grijă de mine, iar eu trebuie să îi rãsplătesc luptând.
După ce Kat vine cu buza umflatã auzind că nu am voie sã mãnânc deocamdată, îi rog pe băieți sã se ocupe de externare, nevoind să mai stau nici mãcar o secundă în acel loc.
Mă ascultã surprinzător de cuminți și rezolvă totul rapid.
Când ajungem în fața casei.....E scurt, știu, nu mă omorâți, vã rog.:))) Atât am apucat sã scriu momentan. Vã pup și vă mulțumesc pentru susținere.
Lectură plãcută.❤
Vã iubb❤
CITEȘTI
Nobody Else 2
VampireDupă un an de liniște, Elena și toată 'haita' întâmpină noi probleme. Oare le vor face față? Această carte este continuarea volumului 1care poate fi gãsit pe profilul meu. Sper să vă placă. ❤