Nobody Else 2

Capitolul 23

~~DIN PERSPECTIVA ELENEI~~

Kat s-a descurcat de minune în timpul cursei, iar demonstrația de încheiere a ieșit genial. Diana a fost mai mult decât încântată sà fie cu mine în mașină.

E: Trebuie să sărbătorim! , spun și o trag pe Dia la mașină, iar Kat se urcă cu Jay.

E trecut de miezul nopții, iar noi acum ajungem la unul din cluburile de 'fițe' din oraș. Simt nevoia să beau ceva tare, chiar dacã apoi o să trebuiască să conduc cu viteză normală în oraș.

Ne așezăm la una dintre mese și, imediat apare un chelner, iar eu comand prima și observ felul în care privirea i se oprește pe sânii mei și un rânjet îi apare pe față, dar mârâitul lui Jay răsună aproape acoperind muzica și îl observ cum ține pumnii încleștați pe masă, pregătit de atac.

J: Ai face bine să iei comenzile mai repede sau o sã-ți scot ochii!, spune mârâind din nou.

E: Jay, stai calm!, spun și pun mâna peste pumnul lui și imediat se liniștește.

Chelnerul ia rapid și comenzile celorlalți și pleacã, dar nu înainte ca Jay să îi mai arunce o privire ucigãtoare și un mârâit sonor.

J: Scuze, dar nu puteam să-i sufãr privirea, spune și eu aprob printr-o simplă înclinare din cap.

Băuturile ne sunt aduse de o chelneriță acum, iar eu dau repede pe gât cele 3 shot-uri de tequila. Kat și-a comandat 2 shot-uri de tequila, Jay a luat 4 shot-uri de whisky, iar Dia doar o bere cu lămâie.
Am stat în jur de 3 ore la club, iar când toți au început să se îmbete și spiritele să se aprindă, am decis să ne urcãm în mașini și să plecăm. Am condus cu 50km/h în oraș și m-am plictisit grav. Nu-mi stă în fire sã mă urc la volan după ce am consumat alcool, dar acum e un caz special, n-am de gând să -i sun pe bãieți ca să se sperie.
Am mers să-l lăsăm pe Jay acasă, el fiind aburit. Nu prea ține la bãutură.
Ajungem și noi acasă, fiecare mergând spre camera în care știe că i se află iubitul. Doar eu rãmân rezemată de ușa de la intrare gândidu-mă la tot ceea ce s-a petrecut în seara asta.
Singurul cuvânt care-mi vine în minte e : FANTASTIC! După atât timp am revenit în forță și totul a fost așa cum trebuia.
Aud televizorul mergând în sufragerie și pășesc încet în cameră. Îl vãd pe Stefan întins pe canapea, dormind. Ceva îi tulbură somnul, așa că iau telecomanda de pe mãsuță și îl opresc.
Mă așez pe genunchi în fața lui și vãd că e în continuare agitat. Îi pătrund în minte și îmi dau seama cã are un coșmar...cu mine... S-a îngrijorat prea mult.
Îi pun mâna pe obraz, mângâindu-l ușor, îmi las geaca deoparte și mã așez lângã el , îl cuprind în brațe, mâna mea urcând lent pe spatele lui.. Corpul îi reacționează imediat la atingere și observ din nou ce efect am asupra lui.
Tot nu reușește să se trezească, fiind foarte apăsat de coșmar.
Îmi reazăm fruntea de bãrbia lui și continui să îl mângâi, în timp ce îi pãtrund din nou în minte. Imaginile pe care le vede sunt oribile și vreau sã fac cumva să le opresc ca să nu îl mai chinuie. Nu-mi vine în minte decât un lucru: să-l sărut Așa că-i ies din minte, mă ridic la nivelul lui și-mi unesc buzele cu ale sale, gest ce-l face imediat să tresară și să se trezească.
Imediat reacționează și mă prinde strâns în brațe, trăgându-mă cât mai aproape de el, până când corpurile ne sunt lipite complet.

E: A fost doar un..coșmar! Stai liniștit!,reușesc sã spun cu capul în pieptul lui.

S: Ce bine că ești acasă! Mi-am făcut griji!, mormăie cu capul bãgat în pãrul meu.

E: Nu mi-ai dat niciun mesaj, nici mãcar nu m-ai sunat!, spun dezamăgită.

S: Am vrut doar să te las sã te distrezi cu fetele! Nu am vrut să te stresez!, spune și strânsoarea brațelor i se lãrgește, dar eu mă ghemuiesc cât mai aproape. S-a întâmplat ceva? , întreabã din nou și îi aud inima bătând din ce în ce mai tare.

E: E în regulă. Nu s-a întâmplat nimic rău, spun în cele din urmă.

S: Cum a fost?, întreabă sãrutându-mă cu regret pe frunte.

E: A fost...super! , zic limitându-mi reacțiile, dar un zâmbet îmi apare în colțul gurii fărã să-l pot opri.

S: Mă bucur că te-ai distrat. Ați băut ceva? , întreabă curios.

E: Da, răspund lejer.

S: Ai fumat din nou?, întreabã acuzându-mă parcă.

E: Nu, doar că am fost într-un loc unde se fumează și am băut tequila, răspund sperând să-i satisfac curiozitatea.

S: Deci totul a fost în regulă, spune reținut.

E: Da. Nu aveai de ce să-ți faci atâtea griji încât sã visezi urât.

S: Știu, doar...

E: Nu ai încredere în mine, spun întrerupându-l și simt cum i-am dat lovitura sub centură, dar tac asteptând sã spună ceva.

S: Iubito, cum să crezi asta?, întreabă și-mi dau seama că-i tremură glasul.

E: Of, iartă-mă.. Așa mi-a venit pe moment sã spun., rectific nedorind să îl supăr.

S: Am foarte mare încredere în tine, doar că nu sunt obișnuit să stau mult departe de tine și urăsc numai gândul că altul te-ar putea privi și admira mai mult decât o fac eu, spune privindu-mă în ochi și-mi vine să mă dau cu capul de perete gândindu-mă că m-am îndoit de el.

E: Nimeni nu o să îmi facã nimic. Nici o privire nu ar putea să îmi ardă pielea așa cum o face privirea ta. Pentru mine nu mai există altcineva care să-mi atragă atenția. Mereu mă gândesc la tine, chiar dacă sunt mai rece uneori. Doar pe tine te iubesc și știi asta!, spun și mă întind cât să-i las un sãrut scurt pe frunte.

S: Sunt conștient că mă iubești și știu ce efect am asupra ta, chiar dacă nu vrei să recunoști, dar tot mă gândesc la faptul că ar putea cineva să îți facă rău și nu permit asta! , spune, iar eu roșesc văzând că și-a dat seama.

E: Nu pot decât să mă privească și să saliveze. Oricum știu că orice s-ar întâmpla, mereu o să apari la timp, spun și îl privesc drept în ochii ce-i strălucesc de bucurie.

S: Te iubesc!, spune și-mi acoperă gura într-un sărut după care tânjeam.

După ce suntem despărțiți de lipsa aerului și reușim mai apoi să ne recãpătăm respirațiile urcăm în cameră, iar eu merg direct la baie, unde umblu cada cu apă și spumant, voind să mă relaxez. Nu intru bine în apă și ușa este deschisă, el făcându-și apariția.
Intră alături de mine în cadă și ne relaxăm amândoi.

Hei, lumee! Ce faceți? ❤