Nobody Else 2

Capitolul 12

***
E: Kaaaaaat, vii azi? M-am plictisit sã aștept, mâțãi eu.

K: Vin imediat, lasã-mã să mă îmbrac mãcar, urlă ea de la etaj.

Iatã-ne acum, dupã 6 luni cu pofte și toane, plecând la un control. Doar eu și Kat, nimeni altcineva.
Toți au plecat. Stefan, Damon și Nate au mers de 2 săptămâni în Canada cu afaceri și numai Jer și Dia au rămas acasă, dar erau ca 2 porumbei. Jeremy și-a vãzut nepotul de mai multe ori și așteaptă nerăbdător momentul când o să înceapă să miște mai mult. Au fost cele mai grele, dar și cele mai frumoase momente ale vieții mele. Am fost răsfățată mereu, chiar dacã orice mâncare care-mi intra în gură, în mai puțin de 10 minute ieșea tot pe acolo.

K: Sunt gata, spune într-un târziu.

E: Ce bine! oftez eu și mă urc la volan.

Măcar condusul sã-l mai am, că restul mi le-au luat toate.
Ajungem la cabinet, iar doctorul mă consultă și-mi spune că e totul în regulă.
Ne urcăm iar în mașină și, pe drum facem pană chiar la marginea unei pãduri. Mă dau jos ca să-l sun pe bunicul, dar, chiar înainte sã apuc simt cum o cârpă îmi acopere toată fața și, fărã să vreau inspir drogul din ea, iar apoi leșin imediat.

Mă trezesc datorită unui miros înțepător venit de la o bucată de vată îmbibată în spirt. Imaginea e neclară, dar vãd în fața mea un bãrbat blond care mă privește fix.
Îmi mut privirea, încercând să-mi limpezesc ochii și când reușesc realizez că sunt într-o cameră mare, cu pereți bej și o mobilã superbă. Brusc îmi amintesc ceea ce s-a întâmplat , mă ridic în fund și mă uit speriată la bărbatul din fața mea.

E: Cine ești? Ce vrei? țip terifiată.

?: Stai liniștită, nu-ți fac nimic, spune calm, încercând sã se apropie.

E: Stai departe de mine! urlu din nou.

?: Calmează-te, nu vrei să îi faci rău micuțului, spune și, din instinct îmi pun mâna pe burtică.

E: Ce caut aici? Unde e prietena mea? întreb puțin mai calmă.

?: Stăpânul meu are nevoie de tine, spune repede.

E: Poftim? Care stăpân? țip eu.

X: Chiar eu! aud o voce venind dinspre ușă și mai cã-mi vine să leșin când văd cine e.

E: Xander? Ce vrei de la mine? încerc să par tare și să prind curaj.

X: Să-l pedepsesc pe Nate pentru cã a fost neascultător și pe tine că l-ai susținut, spune apropiindu-se.

E: Ești un prost! spun, iar un râs isteric mã apucă. Tu chiar crezi că vei scãpa cu asta? întreb și mă ridic din pat, mergând spre el.

X: Am scãpat deja. Ești aici, după cum vezi, zice încântat.

E: Nu pentru mult timp, spun ușor. Ce ai făcut cu prietena mea? întreb enervată, ajungând la mai puțin de un metru de el.

X: Nu contează, spune, iar eu mă aprind mai rău și-i dau o palmă ce-i face dinții să clențăne. Îmi place când ești fioroasă, spune mângâind locul impactului.

E: Te mai întreb o singură dată: unde e? mă apropii sfidătoare de el.

X: Uff. Femeile astea.. E acolo unde ați fãcut panã, spune rânjind. Am drogat-o puțin, dar sigur și-a revenit.

E: Ești un idiot, pufnesc eu.

X: Poate, dar sunt cel care-ți decide soarta.

E: Poate în vis, îl ironizez eu.

X: Eu zic să taci. Știu că nu-ți pasã de tine, dar, de asemenea știu că îți pasă de copilul pe care-l porți în pântec, spune iar eu mă crispez.

E: N-o să-mi faci nimic, spun cu voce tremurândă.

X: Nu ai de unde să știi. Deja te-ai speriat, îmi place, spune rânjind.

Mă întorc spre pat și observ că bărbatul e tot acolo.

X: El e Raymond. O să fie prin preajmă sã vadă ce faci, spune și apoi pleacă.

Ocolesc patul și mă așez pe unul din fotolii.

R: Încearcã să nu comentezi și totul o să fie bine, spune calm cu un glas dulce.

Mă fac că plouă și caut o cale de scãpare. Intru în mintea lui Kat și realizez că e disperată.

E: Kat?

K: Elena? Unde ești? Ești bine?

E: Da, sunt bine momentan. Nu știu unde sunt, Xander m-a răpit. A zis cã vrea să mă pedepsească pe mine și pe Nate. E nebun.

K: O să te gãsim. Stai departe de probleme. I-am sunat pe ceilalți și deja sunt pe drum. O să fii bine.

E: Kat, aveți grijă.

K: Stai liniștită. Dacă aflii detalii, le aștept. Ai grijă de tine.

E: O să am. Și voi să aveți.

Mai vreau sã spun ceva, dar sunt întreruptă de Raymond care îmi adusese mâncarea.

R; Mănâncă, îmi spune când vede că nu vreau să gust din mâncare. Copilul are nevoie de asta.

Cu greu, iau furculița și încep să mănânc din fileul de somon.

Îl termin și sunt extrem de bucuroasă, dar somnul mă cuprinde și merg către pat. Deși nu-mi doresc sã adorm, în cele din urmă o fac.

~~DIN PERSPECTIVA LUI NATE~~

Când am aflat că Elena a fost rãpitã, toți trei am plecat imediat cãtre casă. Înainte să ne urcăm în avion, Kat m-a sunat, dându-mi vestea ucigătoare: răpitorul era chiar tatăl meu. Simțeam cum totul se năruie în jur. Dacă ea pățește ceva, eu voi fi unicul vinovat. Trebuia sã fi plecat cu el atunci.
Aveam în față un zbor de 12 ore și gânduri chinuitoare. Stefan și Damon stãteau ca pe ace, gândindu- se la cum o vom gãsi.

N: Dacă ea sau copilul pățește ceva, o să îl omor cu mâna mea, spun enervat la culme.

S: Nu apuci să-l omori înaintea mea, spune cu nervii întinși la maxim.
Chem stewardesa, cerându-i un pachet de țigãri și, pentru prima oarã în viață, încalc o promisiune pe care i-am fãcut-o Elenei. Stefan mã vede și, fără să aștept să îmi ceară, i-l întind, iar amândoi tragem puternic fumul toxic.

După un zbor lung și greu și 10 pachete de țigãri fumate, în sfârșit aterizăm. Kat ne aștepta pe aeroport. Damon a prins-o în brațe, iar ea a început să plângă, fiind foarte speriată.

Ajungem acasă și.....

Heii, lume! E un capitol scurt, știu, dar atât am putut scrie momentan. Promit că o să mă revanșez. Sper sã nu vã supărați și să mă înțelegeți. Vă puup.❤❤