Capitolul 25

917 39 0
                                    


        Perspectiva lui Chloe:

    Cu două săptămâni înainte de Craciun, Maddy s-a hotărât sa schimbe decorațiunile specifice acestei sărbători minunate, cu pretextul ca vechile obiecte nu mai sunt la modă. Deși ea nu avea nicio treabă cu noutățile, acesta a fost un motiv bun încât să-l convingă pe Max. Toată sufrageria era plină de reviste. Cautasem prin toate paginile ceva pe gustul dragii mele prietene, dar nimic nu îi placea.

-Chloe, cred ca mai bine mergem într-un magazin doar cu decorațiuni. Căutând prin toate revistele, pierdem timpul.

-Oh Maddy, nu puteai spune așa de la început?!

    Îmi zâmbește copilărește, apoi grăbită aleargă spre telefon. Probabil o suna Max, pentru a-i confirma ceva, de obicei pentru asta suna.

    Cateodata eram geloasă pe iubirea lor. Cum de ei reușesc să se poarte așa frumos unul cu celălalt, iar eu și Nick ne contrazicem la fiecare zece minute.

    Of.. Nick. Imi e asa dor de el.. Nu pot explica ce sunt fara el. Ma simt ca o legumă stricata, nefolositoare nimanui. Pur si simplu el e totul pentru mine. A fost si sunt sigură ca va ramane cea mai mare dragoste a vieții mele.

    Gandurile, amintirile cu el încep să apară, sa dispară pentru a le face loc altora noi. Știind că discuția la telefon a lui Maddy va dura ceva, ma întind pe coltarul gri din sufragerie pentru a vorbii cu ființa magică din pantecul meu. Poate pare nebunesc sa vorbești cu un copil nenascut, dar eu cred ca orice contact între mama si copil contează.

Hmm.. primul meu sarut cu tatal tau? A fost ceva magic, a fost cel mai frumos sărut din viața mea. Bine, tatăl tau nu știe dar a fost primul bărbat din viața mea cu care m-am sarutat. Ce emoții am avut.. El era frumos, curtat de multe fete mult mai frumoase, dar probabil el m-a plăcut de m-a ales pe mine. Ooo tu o să fi o fetiță cuminte fie ca vrei sau nu.. Deși Nick te va controla mereu, stai linistita de aia mama ta o sa fie lângă tine. Sigur o să-l santajam noi cu ceva, deci nu îți fa probleme.

-Ce îi povestești? De Nick?

-Da, de tatăl paranoic ce o sa-l aibă.

    Maddy chicotește, apoi îmi da mana la o parte, punand-o pe a sa si începe să imi mângâie abdomenul.

-Nașa o sa te înțeleagă mereu! Chloe..

-Da..

-Te-am auzit mai devreme dar nu am vrut sa intervin pentru că povesteai frumos... dar ai vreo presimțire ca e fetița?

    Un zâmbet încrezător îmi apare pe față apoi ii raspund:

-Nu, dar Nick știu ca își dorește foarte tare o fetiță, dar si eu de alfel. Poate o sa fie după cum dorim..

-Sper asa sa fie.

                          *****

    Pe seară îl așteptăm le Max cu cina proaspăt scoasă din cuptor si cu o sticlă de vin rece. Pentru siguranta mea, am fost de acord cu Maddy sa închidem de fiecare dată ușa. Fiind seara, câteva bătăi în ușă îmi confirma ca Max ajunsese. Deschid fără vreo îndoială, dar supriza langa Max, tacut se afla Dylan. Îmi dau ochii peste cap apoi o las balta, baricadându-ma în propriul dormitor. Ma întind in pat si spre fericirea mea, Maddy înțelesese motivul pentru care m-am retras în camera si nu venise sa insiste cu prezența mea la cină.

-Chloe putem vorbi?

    Nu era nevoie sa-mi mut privirea spre ușă, pentru ca vocea atât de cunoscută ma lasă din nou cu un gust amar.

Împreună pentru totdeaunaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum