Poziția inconfortabilă o obligă să se trezească. Adormise iar în orice loc al casei, numai în pat, nu. De ce ar dormi în el? Locul era rece și gol. Iar ea nu se simțea în stare să îl încălzească. De trei zile căzuse într-o agonie. Nu primise niciun semn de la el și parcă și ziarele tăceau. S-a abținut cu greu să nu pună mâna pe telefon să îl sune sau să îi trimită un mesaj. Dar dacă el nu a căutat-o, ea de ce ar face-o?
Se simțea sleită de puteri. Avea nevoie doar de vocea lui sau de zâmbetul lui pentru a fi în formă. Cuvintele lui se derulau în mintea ei iar și iar în mod obsesiv. De parcă o vrăjise să nu uite. Cum să fie a lui? Ce însemna pentru el "a mea"? Nu avusese niciodată parte de asemenea situații în viața ei modestă.
Privea plictisită cum expresorul prepară cafeaua caldă. Trebuia să iasă din starea asta. Nu putea continua la nesfârșit. Și avea un sentiment că n-ar fi nici prima nici ultima data când va fi așa.
Toată ziua își omorî timpul cu diferite activități. Făcu curățenie în tot apartamentul, ieșise să își facă cumpărături și chiar a preparat o prăjitură. Seara își alesese un film de dragoste clișeic și se proptii în pat cu laptop-ul în brațe. Soneria de la ușă o făcu să tresară. Inima îi bătea nebunește și se întreba cine ar putea fi. Privii ceasul și văzu că era nouă seara. Își legă mai bine halatul pe ea și deschisă ușa.
— Bună, Maddy!
În momentul ăla uitase de tot. Uitase de faptul că trei zile nu a știut nimic de el. Chipul i se lumină dintr-o dată și mai că îi venea să îi sară în brațe. Davis stătea în tocul ușii, îmbrăcat în hainele de birou și sacoul și-l ținea pe umăr. Părul îi era răvășit și doi nasturi de la cămașă erau descheiați. Îi făcu loc să intre, fără a-i adresa niciun cuvânt. Davis se trântii pe canapea ș se făcu comod.
— Vrei să bei ceva?
Aprobă din cap, îi turnă lichior într-un pahar și i-l înmână, așezându-se lângă el, în poziție turcească. Davis dădu sec paharul pe gât și se lăsă cu capul pe canapea. Maddy îl privea intens, nevenindu-i să creadă că bărbatul după care a tânjit trei zile, e aici. Davis își mută privirea în ochii ei și atunci își dădu seama cât dor îi fusese de ea. Trei zile au fost un chin pentru el. S-a simțit vinovat pentru ce i-a spus ultima dată și i-a fost teamă că îl va respinge. Dar era aici, lângă ea, privindu-l cu aceeași căldură.
— Vino aici!
Maddy bătu cu palma în poala sa, iar Davis își așeză capul pe picioarele ei. Își întinsă picioarele de-a lungul canapelei și mâinile le ținea pe lângă corp. Mâinile ei îi masau fruntea și tâmpla, dându-i lui Davis o stare de bine. Mâinile ei mici și fine îi mângaiau pielea și scoasă gemete de plăcere.
— Ești bine?
— Acum da!
Amândoi zâmbiră, iar Maddy era fericită. Davis era în brațele ei, iar gemetele lui o excitau la maxim. Nu îl întrebase nimic despre astea trei zile și nici el pe ea. Erau amândoi acum și nu mai conta nimic.
— Ai gătit?
— Da, am făcut o prăjitură cu fistic. Hai să mănânci!
Davis o urmă în bucătărie și putea să îi admire în voie priveliștea de la spate. Halatul ei negru era incredibil de obraznic și se abținu cu greu ca erecția lui să nu fie vizibilă. Maddy îi tăie o bucată de prăjitură, iar Davis o devoră imediat.
— E delicioasă, jur!
— Dormi aici în seara asta?
Davis rămasă încremenit la auzul întrebării ei. Înghiți în sec de câteva ori și se gândea cu nerușinare la scene erotice cu ea. Se gândea că nu avea haine aici, deci va trebuii să rămână în boxeri. Și cum ar putea să doarmă lângă ea, îmbrăcată doar în halatul ăla?
CITEȘTI
Atracție fatală
RomantikSărăcia și traiul greu o împing pe Maddy Marvel să își părăsească orașul natal și să se mute în New York, împreună cu prietenul ei din copilărie, Gale. Profitând de frumusețea ei, Maddy alege sa devină damă de companie pentru bărbații bogați. Davi...