Blue blood

Capitolul 22

Niciodată in viaţa mea nu am simţit un amalgam mai mare de emoţii,decât cel pe care il simt acum,acaparandu-ma in totalitate.Partea rationala din mine strigă sa ma opresc,făcându-ma sa-mi dau seama ca mi-am semnat condamnarea la o viată dată naibii,sapandu-mi eu însumi groapa.Apoi partea sentimentala din mine,pe care nu am prea folosit-o in ultimii 10 ani ai vieţii mele,vine si imi spune sa continui,dându-mi de ales intre a ramane singură pe veci,sau a trai măcar puţin din sentimentele astea controversate,dar intense.
Incep sa cred ca intreaga mea viată e un dezastru,de la momentul in care m-am născut si până acum,până in secunda in care stau in faţa lipitorilor astora,sarutandu-le conducătorul ciudat si misterios,pe care ei il consideră crud,dar pe care eu il vad ca pe un simplu bărbat nesigur,care s-a obişnuit atât de mult cu singurătatea,încât a uitat cum e sa ai pe cineva cu care sa poţi vorbi.Nu ştiu de ce il cred
atât de rau.De trei luni de zile,de când il cunosc,nu-mi amintesc sa-si fi pierdut cumpătul atât de rau incat sa ma rănească...Ca sa nu mai vorbim de faptul ca nu l-am înfuriat niciodată suficient incat sa-l fac sa-si scoată colţii.Hm,poate ar trebui sa incerc sa fac asta,imi spun amuzata.
Sau poate nu,adaugă subconştientul meu,făcându-ma sa ma razgandesc.Imi dau seama ca sărutul asta a fost inexistent pentru mine,fiind mult prea stresata de situaţia asta si mult prea agitata datorită reactiei celor din jur.Tot acum realizez ca zgomotele s-au oprit,doar nişte maraituri înfundate rasunand in jurul nostru.Eu si Arrow ne-am oprit de câteva secunde bune,doar ca eu sunt mult prea ruşinata sa ma intorc spre ei,aşa ca prefer sa-mi las ochii atintiti pe cămasa lui neagră,cu manecile suflecate.Aud un glas gros dregandu-se in spatele meu,făcându-ma sa tresar si sa-mi musc buza,nervoasa.Imi aduc aminte ca mi-am promis mie însumi sa fiu încrezătoare si curajoasa,aşa ca,afişând unul dintre zâmbetele mele false,ma intorc rapid catre "glas",zărind un bărbat inalt si zâmbaret,cu parul ciocolatiu cazandu-i dezordonat in ochii de un albastru electrizant.Zâmbeste surprins la vederea mea,iar tot ce pot face e sa rosesc,stânjenita.Asta cine o mai fi?O observ pe Marianne stând imbufnata in spatele noului-venit,amintindu-mi de faptul ca ea e doar un fel de menajera-şefa pe aici,si nimic mai mult.
-Sebastian...il aud rece pe Arrow,in timp străinul zâmbaret se apropie de noi.
Ma salută cu o inclinare a capului,luându-mi mâna intr-a lui,atingând-o cu buzele lui reci,făcându-ma sa ma infior.Ma uit la Arrow cu o privire nesigura,implorandu-l din priviri sa ma scoată din toată situaţia asta stânjenitoare.Când Sebastian zăboveşte ceva mai mult asupra mâinii mele,il simt pe vampirul din spatele meu incordându-se,făcând spaţiul dintre noi sa devină inexistent.Isi drege glasul brusc,intr-un mod nu tocmai politicos,iar ochii amuzati ai noului-venit se ridică,analizându-ma curios.
Il fixez si eu cu privirea,holbandu-ma la cămasa de un albastru inchis,cu manecile suflecate,si la blugii negri si uşor uzati.Imi simt gura incredibil de uscată,iar o greata usoară incepe sa-si facă apariţia.Dacă si el va fi unul dintre aceia care vor incepe sa facă aluzii nepotrivite,nu voi ezita sa incep sa-mi fac planul cu privire la vreo două crime pe care le-as putea comite cu usurintă.Poate trei,dacă o pun si pe mama scorpiei la socoteală...
-Nu ai de gând sa mi-o prezinti?un glas cald si amuzat imi întrerupe reveria si imi ia câteva secunde ca sa-mi dau seama ca Sebastian a vorbit.
Arrow isi strânge buzele intr-o linie subţire,mormaindu-mi numele obtuz.Ei,nici măcar eu nu-mi pot inabusi chicotitul la asta si ajung sa-l scot fara sa-mi dau seama,spre iritarea lui Arrow.
-Ceea ce a vrut sa spună,incep inca amuzata,e ca numele meu e Rosalind!
-Încântat de cunostinta,Rosalind,imi spune zâmbind.Eu sunt Bash,continuă amuzat,aruncând priviri spre Arrow.
Bash?Hm,probabil asta e un fel de prescurtare a numelui sau.Până acum pare in regulă,de fapt,cu zâmbetul lui amuzat si privirea glumeata pare cel mai prietenos vampir pe care l-am întâlnit de când am ajuns.Totuşi,nu-mi pot suprima anxietatea când observ ca inca se holbeaza la mine.Zâmbesc stânjenita,aruncându-mi privirea in jur,observând ca mulţimea nu s-a risipit inca,ascultând atenti.Imi dau seama ca majoritatea celor prezenti sunt bărbati,doar câteva femei speriate observându-se printre chipurile palide si impunătoare.Toată situaţia asta imi provoca sete,aşa ca ma decid sa-mi iau ceva de băut...Cel mai probabil alcool...Trebuie sa ma asigur ca nervii mei sunt de oţel in următoarele câteva ore...
Incerc sa ma desprind din stransoarea lui Arrow,ce pare cufundat intr-o discuţie şoptita cu Bash,dar tot ce obţin e o izbire puternică de pieptul lui,ce ma face sa bombăn exasperata.Ce naiba e cu el si cu toata posesivitatea asta exagerata?!Aseară era in regulă.Fara manifestări in public,fară maraieli si cu sigurantă fară izbiri de genul asta!Incerc sa ma eliberez din nou,dar el nu pare sa observe,continuând sa aprobe ceea ce Bash ii spune.As putea sa le ascult discuţia,dar cu dispoziţia mea de azi nu am chef sa fac pe detectivul.
"Mi-e sete."-ii transmit dulce.Ei,se pare ca până la urmă mi-am dat seama de cum functioneaza toată treaba asta cu telepatia.
"Ce vrei sa bei?Trimit pe cineva sa-ti aducă."-il aud răsunand in capul meu,fara sa-si intoarca privirea spre mine.
-Nu!spun brusc,făcându-l pe Bash sa se oprească din vorbit si sa ma privească curios.Ma duc eu!spun sec,reuşind,in sfârşit,sa ma eliberez din stransoarea lui Arrow.
-Ba nu,nu o faci!pufneşte si ma prinde de braţ,făcându-ma sa tresar.
-Serios?intreb exasperata.Te comporti aşa doar pentru ca vreau sa ma duc sa imi iau ceva de băut?
Bash se apropie de noi nesigur,iar Arrow imi da drumul la braţ.Ce naiba e cu el?!Ştiu ca ii sta in fire sa mai exagereze uneori,dar asta e...ei bine...exagerat!Sunt intr-un afurisit de castel,înconjurata pe toate partile de vampirii astia seci si plictisitori!Ce-ar putea sa mi se intample?In cel mai rau caz,ar putea sa mi se usuce ochii fiindcă "as trai periculos" si as face un joc de clipit cu vreunul din ei.
Imi arunca o căutatura crunta,apoi se uită atent prin jur.Il pot simti tensionat si încordat,chiar dacă nu il ating.Imi dau seama ca s-a intamplat ceva,doar ca acum,cu Marianne,Bash si toţi ceilalţi,chiar nu vreau sa aflu.Of,si când te gândesti ca eram aşa bine dispusa acum câteva minute...De fapt,si el era...Ceva din toate astea imi spune ca are legătura cu faptul ca a vorbit cu Bash...
Imi vine sa ma plesnesc mintal pentru ca nu am fost atentă la discuţia lor,dar,oricum,voi afla eu despre ce e vorba,intr-un fel sau altul...
-Deci?il intreb exasperata,făcânu-l pe Bash sa chicoteasca.Care e sarcina lui?Clovn regal?!il intreb nervoasa pe Arrow,făcându-i semn catre Sebastian,care a izbucnit intr-un râs colorat.
Nici măcar Arrow nu-si poate suprima un zâmbet in momentul asta,aşa ca profit de ocazie ca sa-l conving sa ma lase singură prin curte.
-Ei,haide,incep mieros,punându-mi mâinile in jurul gâtului sau.Ştii si tu ca nu e nimic periculos in a merge puţin pe aici.In plus,continui mimând o strambatura,o sa ma ingras dacă nu o sa ma lasi sa fac nimic...
Vad un licar de amuzament in ochii lui întunecati,in timp ce înghite in sec,iar Bash isi ciufuleste parul stânjenit.Pot observa cu coada ochiului cum vampirii ne urmăresc din nou,asteptându-i reactia lui Arrow,evident socati de gestul meu.
"Nu mai departe de curtea interioara"-il aud serios,iar eu aprob zâmbitoare,deşi habar n-am ce-ar trebui sa fie curtea interioara.
-Mulţumesc!spun apologetic,in timp ce ma intorc rapid cu spatele si incep sa ma îndepărtez.
Zâmbetul meu se mareste atunci când observ privirile admirative ale celor din jur,in timp ce eu ma rotesc in jurul meselor pline cu diferite feluri de mâncare.Nişte tarte micuţe,umplute cu o cremă albă si ornate cu zmeură si merisoare imi fac cu ochiul,aşa ca ma decid sa gust una.Aşa cum ma aşteptam,gustul e divin si ajung sa mănânc vreo 4.La urma urmei,e mâncare!Asta e scopul,nu?Imi iau in primire paharul cu vin alb si incep sa ma îndepărtez de zona excesiv populata.
Nu ştiu care a fost scopul picnicului asta,dar pe mine m-a obosit,cu sigurantă,chiar dacă,cel mai probabil,nu a trecut mai mult de o ora de când am ajuns aici.Ma bucur ca nu a trebuit sa vorbesc cu Marianne,dar sunt si imbufnata pentru faptul ca Arrow nu vrea sa-mi spună ce s-a întâmplat.
Găsesc un loc retras înconjurat de copaci si arbuşti,aşa ca ma asez pe iarba moale si imi asez paharul lângă mine.Ma intreb când ne vom intoarce la cabana.
La urma urmei,cu toţii stim ca atunci când taraboiul cu Benjamin se va sfârşi,Arrow ma va duce inapoi.Sper ca va fi curând...Locul asta imi da fiori...De fapt,nu neapărat locul cât cei care locuiesc aici...Ei sunt cei ciudati si distanti.Imi arunc privirea prin luminisul liniştit si observ ca toamna a inceput sa isi intre in drepturi încetul cu încetul.Copacii au inceput sa devină arămii,iar stolurile de pasari incep sa se imputineze.
Nu pot sa cred rapiditatea cu care viaţa mea a luat o aşa întorsătura...E...neaşteptat...Si cu sigurantă marcant...Dau peste cap si ultima înghiţitură de vin,apoi arunc paharul greu in zidul de piatră ce se întinde in faţa mea.Se sparge cu un zgomot asurzitor in zeci de cioburi transparente ce cad in iarba deasă.
-Wow...Cineva e suparat,aud un glas familiar aşa ca ma intorc brusc.
Dimitri si Harry ma privesc îngrijorati,cu câte o sticlă de vin in mâini,in timp ce eu ma ridic si ii cuprind pe amândoi intr-o îmbrătisare strânsă.Chiar dacă a trecut doar o noapte de când nu i-am mai văzut,mi-au lipsit.In plus,imi face bine sa mai vad câteva fete familiare.
-Hei,Rose,eşti bine?ma intreaba Dimitri îngrijorat.
-Da...De ce n-as fi?intreb slab si ma asez inapoi pe iarbă.
-Mm..Nu ştiu...Pareai furioasa.
-Nu,nu sunt!spun tare.Adică...furioasa...Nu sunt furioasa...
-Am văzut ca l-ai întâlnit pe Bash,incepe Harry,încercând sa schimbe subiectul.Cum ti se pare?
Ipocrit.
-Bash e...in regula,mint.Dar tot nu înteleg care e rolul lui pe-aici,spun si bat locul de lângă mine,făcându-le semn sa se aseze.
Dimitri se întinde lângă mine,incepand sa desfileteze sticla din mâinile lui.
-E de încredere,Rose,incepe Harry,rezemându-se de zidul din fata noastră.E mâna dreaptă a lui Arrow pe-aici.N-ai de ce sa-ti faci griji in privinţa lui.
-Nici n-aveam de gând sa fac asta,spun,luând o gură din sticla adusă de Dimitri.Vinul asta e mult mai tare,sper sa nu ma imbat.
-Cum ti se pare pe-aici până acum?ma intreaba Dimitri,luându-mi sticla din mâna.
-E...in regulă,mint din nou,ridicând din umeri.Dar abia aştept sa ma intorc înapoi la cabană,adaug sec.
Il vad pe Dimitri înghiţind in sec si pe Harry aruncându-i nişte priviri nelinistite.Dacă asta inseamna ceea ce cred eu ca inseamna...
-Ne vom întoarce la cabană,nu?intreb înghiţind in sec.
Niciunul dintre ei nu-mi răspunde,dar răspunsul e unul cât se poate de clar.Ziua asta e din ce in ce mai proastă...
-Am...Am inteles,spun netezindu-mi rochia şifonata.Dar nici n-o sa ramanem aici permanent,nu?
Din nou are loc acel schimb de priviri agitate si din nou imi suprim dorinţa de a tipa la ei ca sa-mi răspunda.
-N-ai fi in sigurantă,Rose,il aud in sfârsit pe Harry.Ştiu ca locul asta nu e unul dintre cele mai primitoare,dar ma tem ca va trebui sa te obişnuieşti.
Cum naiba ar trebui sa fac asta?!Cu toată lumea asta nouă si cu Marianne si Bash si...Cred ca dacă nu as sta jos m-as prăbusi.
Ii smulg sticla de vin lui Dimitri si mai iau inca o gură.Pare ca vrea sa-mi spună ceva,dar ma bucur ca până la urmă nu o face.
M-am săturat...M-am săturat ca mereu când imi găsesc o casă sa o pierd mereu si mereu si mereu...Mereu când ajung sa tin la nişte oameni sa apară alţii care sa ma urască...Mereu acelaşi ciclu...Acelaşi ciclu care se repetă iar si iar...
-Si cum ar trebui sa fac asta?ma trezesc întrebându-l pe Harry.Ma urăsc,Harry!strig si fac un semn catre locul din care răsuna muzica.Ma urăsc cu toţii si eu nu-i pot face sa se razgandeasca!Nimic nu-i va putea face sa-si schimbe părerea despre mine!Nici măcar Arrow!Nu-i poţi forţa sa ma agreeze sau sa ma respecte!Nimic nu poate face asta!spun rece,cu un gust amar in gură.
Tot ceea ce am spus e adevărat,iar ei ştiu asta.Ei ştiu ca nu vor putea schimba nimic,aşa ca nu ştiu de ce mai incearca.Ma aştept ca Harry sa tacă si sa nu spună nimic,dar ma surprinde când incepe sa vorbească:
-Asta crezi tu,Rose,incepe si pentru un moment nu ştiu la ce se referă.Tu crezi ca nimic nu-i poate face sa te respecte sau sa te ajute sa te integrezi,dar un titlu superior o poate face!imi spune serios,făcându-ma sa pufnesc in râs.Isi bate joc de mine!
-Tu glumesti?il intreb sec.Eu iti spun ca ei ma urăsc si ca probabil m-ar omori cu prima ocazie,iar tu imi spui sa imi iau un titlu in faţa lor?!Si ce-ar trebui sa fiu?intreb nervoasa.
Dimitri isi trece mâinile prin par nervos,iar Harry ma priveste de parcă mi-a spus ceva ce nu ar fi trebuit sa ştiu.Nu sunt neapărat sigura de asta,dar am ajuns sa le cunosc destul de bine semnalele atunci când fac vreo prostie.Totuşi,nu-mi pot da seama ce ar fi putut face acum...Tot ceea ce-a făcut a fost sa-mi spună ca singura posibilitate ca eu sa supravieţuiesc aici ar fi sa-mi iau o poziţie superioară fată de ceilalţi...Imi suprim din nou chicotitul...Asta ar fi ceva imposibil...Nimeni nu poate sa-si ia un titlu,pur si simplu!Ştiu asta de la bunica Miei.Toată lumea are un anumit rang,o anumita poziţie...Si toate pleacă de la o singură persoana:regele.Aşa ca Harry va trebui sa mai aştepte mult si bine până ca eu sa obţin o poziţie superioară faţa de restul vampirilor de aici.Doar dacă nu cumva...
-Arrow,spun slab si aproape ma inec cu vinul pe care tocmai l-am băut.
Dimitri se intoarce panicat spre mine,insa Harry nici măcar nu tresare,de parcă s-ar fi aşteptat ca eu sa fac legătura.
-E vorba de Arrow,nu-i aşa?intreb din nou.El vrea sa facă asta,nu?Sa-mi "ofere un titlu"!strig in timp ce mâinile mele formează ghilimelele.Spune-mi Harry!strig,făcându-l sa tresara.
Nu imi dau seama când s-a întâmplat,dar acum stau in picioare,trecându-mi mâinile prin parul pe care nici măcar nu ştiu când l-am desfăcut.Harry isi miscă in semn afirmativ capul,ca raspuns la întrebarea mea,iar eu simt ca explodez.El chiar are de gând sa facă prostia asta!
-Când are de gând sa facă asta?intreb,cu vocea tremurânda.Când o sa facă anunţul?intreb din nou,văzând ca din nou nu primesc niciun răspuns.
-Azi.imi răspunde Dimitri nelinistit.Azi,la dracu,Rose!La dracu!Ne-a spus azi-dimineata.Nici măcar...răsuflă,plimbându-se agitat de colo-colo.
-Minunat!strig exasperata.Al naibii de minunat!Si presupun ca nici măcar nu mi-ati fi spus,până când nu-mi dădeam singură seama,stând ca o proastă in mijlocul mulţimii!urlu,făcându-l pe Dimitri sa sparga sticla de vin aproape goală cu mâinile.
Ma opresc imediat,incercand sa ma liniştesc.La urma urmei,nu are niciun rost sa-mi vars nervii pe ei,când ei n-ar fi avut cum sa oprească asta oricum.
-Imi pare râu,şoptesc spre Dimitri.N-ar fi trebuit sa reactionez aşa...Eu doar...Nu ştiu ...Cred ca sunt prea multe schimbari,zâmbesc slab,incercand sa-l calmez.Imi arunc privirea spre mâinile lui,dar nu observ nicio rana...
-Putere de vampir,ha?intreb,făcându-l sa chicoteasca.
Harry zambeste si el,iar atmosfera se destinde.Dacă stau sa ma gândesc mai bine,toată...chestia asta cu titlul n-ar fi o idee chiar aşa rea...Si,oricum,ce titlu as putea eu sa primesc?
-Ce...Ce rang o sa-mi dea?intreb,înghitind in sec.
-Nu stim,spune Dimitri,ridicând din umeri.Ne-a spus doar ce vrea sa facă...Nu ne-a dat prea multe informaţii,ştii?zâmbeste.
-Eu presupun ca o sa ma facă...hm...florareasa!spun si izbucnim amândoi in râs.
-Printesa,aud un mormăit,iar râsul lui Dimitri se opreşte brusc.
-Ce-ai spus?il intreb pe Harry,care ma priveşte amuzat.
Si atmosfera apăsătoare a revenit...Ma simt de parcă inima mi-a urcat in gât...
-Printesa,Rose...Rangul tau....Eu...Habar n-am cum dracu i-o fi venit ideea asta,dar trebuie sa recunosc ca e una tare amuzanta,continuă sa zâmbească,in timp ce nervii mei continuă sa se întinda.
-Ai devenit Harry dobitocul din nou?intreb nervoasa.
Isi strânge buzele intr-o linie subţire,in timp ce se apropie.
-Imi pare râu,spune brusc.Doar ca tu...Printesa...spune si incepe sa gesticuleze spre mine.E un gând al naibii de ciudat,continuă,făcându-l pe Dimitri sa izbucnească in râs.
-Nu doar pentru tine!strigă printre hohotele de râs.Hei,Majestate,o sa porti si jupon si toate cele?strigă spre mine,făcându-ma sa chicotesc.
-V-ati ticnit!strig amuzata.Dar eu tot nu cred ca va face asta....Si chiar dacă o va face,nu voi accepta!spun serioasa.
-Ei,haide,incepe Harry.Cu toţii ne-am cam aşteptat la asta după sărutul ala...Doar ca nu aşa rapid...Pentru ei eşti o ameninţare,Rose!continuă serios,făcându-mi sângele sa-mi inghete in vene.Dar dacă o sa accepti asta,nu vor mai avea niciun cuvânt de spus in faţa ta.Vor trebui sa te slujească si sa te respecte...Gândeste-te la asta...Un popor de vampiri,la picioarele tale,continuă,făcându-ma sa înghit in sec.Nu-ti lasa teama sa te tina departe de toate astea!Asta e destinul tau!Ştii ca poţi si vei reuşi!
-Si nu eşti singură aici!il aud pe Dimitri,care intre timp s-a apropiat de noi.Ne ai pe noi,Rose!O sa te ajutăm!O sa te descurci!Arrow nu ar face asta dacă ar ştii ca nu ai fi in stare!
Un zâmbet slab imi incolteste pe buze si nu ma pot abtine sa nu-i imbratisez din nou pe vampirii astia care,dintr-un motiv necunoscut,sunt alături de mine.
-Mulţumesc!şoptesc,in timp ce-mi trag nasul,ca sa nu las emoţiile sa ma acapareze.O s-o fac!spun zâmbind.Chiar o s-o fac!
Oricât de ciudat mi se pare,trebuie sa incerc...Ştiu ca Arrow face asta doar din cauza faptului ca sunt in pericol,iar asta reiese si din graba cu care s-au întâmplat toate.Dar,indiferent de situaţie,trebuie sa lupt pentru viaţa mea,iar rangul asta de printesa pare a fi singurul lucru care ma poate menţine pe linia de plutire deocamdată.
-Rose,imi şopteste Dimitri,trezindu-ma din reverie,Bash e aici!Arrow a făcut anunţul,trebuie sa mergem!imi spune,făcându-mi semn catre Sebastian,ce aşteaptă răbdător in faţa mea.
-Bună,Bash!spun sec.Presupun ca tu stiai despre asta,nu?continui,in timp ce trec in faţa lui,grăbind pasul.
Nici măcar nu ştiu de ce vreau sa ajung aşa repede acolo...Tot ce-mi doresc e ca asta sa se termine cât mai rapid.Oricum,toată treaba asta a fost facuta pe fugă,dar presupun ca Arrow a avut un motiv întemeiat.
-Majestate,eu...
-Rose,il întrerup,fara Majestate sau chestii de genul...
-Imi pare râu,dar...Formulele de politeţe sunt ca un ordin atunci când vine vorba despre Familia Regală,imi spune sec.
Familie Regală?Nu e nicio familie!Suntem doar eu si Arrow!
-Atunci ia asta ca pe un ordin!spun rece.Vreau sa-mi spui Rose si nu altcumva!
-Bine,mormaie si mi-o ia in fată.
Ii simt pe Dimitri si pe Harry in spatele si pot jura ca Harry are un zâmbet increzut pe fată.Ei bine,poate ca si eu ar trebui sa am unul!La urma urmei,pot sa fac ce vreau!Ajungem in zona picnicului,insa mesele si ringul sunt pustii.Oare am ajuns prea târziu?
-Anunţul a fost făcut in cealaltă parte a grădinii,il aud pe Bash serios.
-Oh...Si...Cam cum decurge toată chestia asta?intreb emotionata.
-Pai,e destul de uşor,il aud pe Sebastian.Doar te duci acolo,Arrow iti va da colierul iar tu o sa spui câteva cuvinte.
-Si asta inseamna uşor pentru tine?pufnesc nervoasa.
-N-ar trebui sa fie greu deloc,il aud amuzat.In plus,chiar par sa te placă,deci n-ar trebui sa fie deloc complicat.Din câte am văzut,te pricepi la vorbele dulci,spune încet,făcând o referire clară asupra întâmplării cu Arrow.
Incerc sa ma abţin de la un comentariu răutăcios,aşa ca raman tacuta pe tot parcursul drumului care,din păcate,nu e suficient de lung ca sa ma liniştească.Ajungem intr-o parte mai intinsă a grădinii,unde o mulţime uriaşa de vampiri sta cu ochii atintiti spre noi.Nu schitează niciun fel de gest atunci când trecem printre ei,ci doar formează un fel de culoar.
Înghit in sec atunci când le observ privirile reci si,pentru un moment,imi doresc sa fi fost aici atunci când anunţul făcut.
Ajungem la o scenă micuţa,din centrul mulţimii,de pe care un Arrow calm si relaxat ma urmareste cu privirea.As vrea atât de mult sa pot tipa la el acum,dar ştiu ca asta e imposibil.
Urc pe scenă ajutata de el si de Bash si arunc o privire mulţimii ce imi urmăreste fiecare mişcare.
Asta nu se va sfârşi bine pentru niciunul dintre noi....
Il vad pe Arrow ridicând un mic colier din argint de care e agata o piatră hexagonala de culoare neagră.Oare pentru ce o fi?Trebuie sa-mi amintesc sa-l intreb mai târziu.
Se apropie de mine cu un mic zâmbet jucându-i pe buze,iar eu ma simt ceva mai linistita.Imi asază colierul cu grijă,iar eu observ un R caligrafic imprimat pe piatra hexagonala.Asta-i ciudat...Sunt sigura ca nu ar fi avut cum sa pregătească asta intr-o singura noapte.
"Eşti gata?"-il aud pe Arrow calm,iar primul meu impuls e sa spun nu.
Arunc o privire feţelor încruntate si nelinistite,iar singurul lucru care ma face sa spun un da clar si răspicat sunt vorbele lui Harry ce răsuna in mintea mea goală:"Un popor de vampiri,la picioarele tale!".
Arrow imi face semn sa fac câtiva pasi in fată,astfel ca acum sunt aproape de marginea scenei,cu toţi ochii pe mine.
"Spune orice vrei sa spui!"-il aud in capul meu."Orice iti trece prin minte,dar nu-i infuria."
"Ti-e cam frică de ce-as putea spune,aşa-i?-intreb nervoasa.
"Da.Frică pentru ei.Te cam pricepi sa faci terci ego-uri."-il aud amuzat.
Mai arunc o privire mulţimii infinite.Asta o sa fie greu.Sa câştig simpatia unor vampiri care nici măcar nu cunosc definitia cuvântului simpatie e un lucru imposibil.Si cel mai grav e ca dacă eu voi da gres,ii voi crea probleme si lui Arrow.
Ei,merită incercat.
-Mm...Ştiu ca unii dintre voi ma cunoasteti,dar,pentru cei ce nu o fac,numele meu este Rose,incep tremurând,plesnindu-ma mintal pentru inceputul sec.Ştiu ca niciunul dintre voi nu se aştepta ca fata cea nouă sa va devină printesa,sincer,nici eu nu m-am aşteptat la asta,dar asta nu inseamna ca acum ma voi comporta ca atare.Nu voi sta aici,in fata voastră,ca sa va câştig simpatia printr-o poveste lacrimogena.Voi face asta treptat,ajutându-va si fiind alături de voi la nevoie.Voi face asta prin voi,devotandu-ma si implicandu-ma in problemele si nevoile voastre.Ştiu ca vampirii nu au mai avut niciodată o printesa,o prezenta feminină care sa fie implicata in problemele politice,dar orice lucru are un inceput,orice nouă era are un început...Asta este o nouă era!Dar,inainte sa va urez bun-venit in ea,trebuie sa ştiu,voi avea suportul vostru?Ma voi putea baza pe voi?
Întrebarea mea e primita cu multe priviri confuze,si pentru un moment tind sa cred ca am spus vreo prostie.Multe murmure nelinistite incep sa răsune din mulţime,iar eu simt ca ma sufoc.Nu vreau sa-i cer ajutorul lui Arrow in situaţia asta,fiindcă vreau sa primesc nişte răspunsuri cât mai sincere.Tot ceea ce am spus e adevărat.Nu voi putea reusi fara ajutorul si suportul lor.
-Da!aud un glas familiar,iar Bash isi ridică mâna ca sa imi arate ca el a spus-o.
-Da!mai aud alte câteva glasuri si alte mâini sunt ridicate in aer.
O multime de răspunsuri afirmative incep sa răsune din ce in ce mai rapid,iar eu nu-mi pot suprima un chitait de bucurie.
Nu ştiu dacă m-am comportat
cum ar fi trebuit sau am spus ce ar fi trebuit spus,dar atunci când intreaga mulţime isi ridică mâinile si incepe sa aclame ştiu ca am făcut-o.
Ii surprind privirea lui Marianne care sta fix in primul rând,iar subconştientul meu se trezeşte.
Jocul de-abia acum începe,il aud in capul meu si nu pot sa nu-i dau dreptate.