Am iesit cu grija din camera, apoi m-am indreptat spre sursa sunetelor de arme. Am iesit cu grija afara si m-am ascuns intr-un tufis.
Afara era iadul pe pamant. Vedeam oamenii cum cad loviti de gloante, dandu-si ultima suflare. Se pare ca planul lui Ross nu a mers asa de bine. Am vazut-o si pe Dee tragand, dar cand isi incarca pistolul, un glont a lovit-o direct in piept si a cazut inconstienta la pamant. Mi-am pus mana la gura incercand sa acopar suspinele ce-mi ies. Dee nu mai era.
Apoi l-am vazut pe Aiden. Era atat de aproape de mine, incat cred ca m-a si observat. Apoi am auzit un sunet puternic de arma descarcata si cum un glont se indrepta fix spre mine. Am inchis ochii asteptand impactul, dar acesta nu a mai venit. In schimb, am auzit un corp cazand fara viata pe pamant. Am deschis ochii si alte lacrimi mi-au inundat ochii. Aiden s-a aruncat in fata glontului pentru mine.
-Aiden...i-am soptit incet numele si l-am strans de mana. El s-a uitat spre mine.
-Mi-am indeplinit juramantul. Te-am aparat cu pretul vietii mele. Sper sa ma poti ierta ca te-am adus in situatia asta. A spus totul pe un ton ragusit, printre tusete. O mana o avea pe rana proaspat facuta. Am simtit cum mana pe care o avea in a mea isi slabeste stransoarea si l-am vazut inchizand ochii.
-Te iert. Am zis si inca o lacrima mi s-a prelins pe obraz. Am luat si pistolul sau si m-am ridicat. Macelul era pe sfarsite. Mai erau putine persoane in picioare. L-am vazut pe Aaron in genunchi, cu pistolul lui Ross la frunte. Nu si el. Nu il mai pot pierde.
M-am indreptat furioasa spre cei doi si cand am ajuns in spatele barbatului ce m-a rapit, nu m-am gandit a doua oara si am tras mai multe gloante in spatele acestuia. A cazut fara suflare la pamant. Aaron m-a privit ingrijorat, apoi m-a imbratisat strans.
-Esti bine? Ti-au facut ceva? Ce e cu vanataia de pe obrazul tau? Mi-am dus mana la obraz si imediat ce l-am atins, am simtit o durere usoara.
-Sunt bine acum. M-a imbratisat inca o data, apoi mi-a soptit usor.
-Totul e bine acum. Esti cu mine. Esti in siguranta. Realitatea m-a lovit. M-am dat un pas in spate. El paru surprins de reactia mea. Acum nu se mai auzeau impuscaturi, semn ca tot haosul de terminase.
-Nu e totul bine. Am omorat un om, Aaron! Aiden a sarit in fata unui glont si si-a dat viata pentru mine! Dee e si ea pe aici moarta. Nu e nimic bine! Am inceput sa plang din nou.
Aaron a oftat si m-a luat in brate in stil mireasa si m-a dus intr-o masina, soptindu-mi cuvinte linistitoare. S-a asezat pe bancheta din spate, tindu-ma in continuare in brate. La scurt timp am adormit sperand ca asta a fost doar un vis urat.
M-am trezit pe un pat pufos. M-am ridicat in fund si am privit persoana de langa mine. Aaron dormea asa de linistit. M-am uitat mai bine in jur. Eram intr-o camera cu tavanul pictat cu stele. In camera era pozitionat un birou cu un calculator pe el. Cam atat era in camera. Am vazut doua usi si m-am indreptat spre ele sperand sa gasesc baia. In drum am apucat si un tricou de-al brunetului ce era pus pe un scaun. Am deschis-o pe cea din stanga si BINGO. Am gasit baia.
Mi-am dat cu putina apa pe fata, apoi m-am dezbracat de hainele pe care le-am purtat ieri. Am intrat in cada si am dat drumul la apa. Am luat gelul de dus al brunetului si m-am spalat cu el. In timp ce ma spalam alte lacrimi si-au facut aparitia pe fata mea la amintirea serii trecute. L-am omorat pe Ross. Daca nu il omorai tu, il omora el pe Aaron. M-am clatit, apoi m-am sters cu un prosop pufos ce l-am gasit agatat.
Trebuie sa nu mai plang. Trebuie sa invat sa infrunt adevarul. Daca nu il ucideam eu, ne omora Ross pe toti. Mi-am luat lenjeria pe mine si tricoul lui Aaron si am iesit din baie.
L-am vazut pe brunet stand cu mainile sub cap, privind incruntat tavanul. M-am asezat langa el in pat si mi-am pus capul pe umarul lui.
-Neata. A mormait Aaron cu o voce ragusita, extrem de sexy.
-Neata. S-a trezit Frumoasa din Padurea Adormita? Pieptul sau a incelut sa vibreze, incantandu-mi urechile cu sunetul rasului sau.
-Deci, despre seara trecuta....
-Aaron, sunt bine. Nu am nimic. Nici mancar vanataia nu mi se mai vede. Iar sufleteste...nu stiu. Am vazut iadul pe pamant. Am omorat o persoana, dar stiu ca daca nu faceam asta, noi eram cei morti. S-a intors pe o parte si s-a uitat la mine. Mi-a pus o mana pe obraz si m-a privit in ochi.
-Nu as lasa pe nimeni sa-ti faca rau. Eu am multi dusmani, Lisa. Nu pot trai cu siguranta ca maine va fi o zi mai buna. De asta nu am vrut sa le las sa te apropii de mine. Dar, la naiba, te iubesc si nu pot sta departe de tine. Imi pare rau ca te-am mintit, imi pare rau ca te-am ranit. Imi pare rau pentru tot. Dar sa stii ca am facut asta pentru ca te iubesc, Lisa.
Nu stiam cum sa reactionez, asa ca l-am strans in brate puternic, apoi mi-am facut curaj sa vorbesc.
-Te-am iertat. Nu-mi pasa ce se va intampla maine, atata timp cat sunt langa tine. Esti una dintre cele mai importante persoane pentru mine. Am tresarit si m-am ridicat brusc in fund. Mama. Cu toata agitatia de ieri, am uitat de mama.
Aaron ma privi confuz, dar si speriat. S-a ridicat si a venit langa mine. Mi-a pus mainile pe umeri si se uita intrebator la mine.
-Aaron, ai...ai cumva un telefon? Brunetul se uita si mai confuz la mine. -Trebuie sa vorbesc cu mama. Cred ca-si face griji. Trebuia sa trec pe la ea la spital ieri, dar...nu am mai apucat.
-Haide jos, sigur are cineva mobilul la el. Mergem sa luam si micul dejun. Am incuviintat si l-am urmat pana jos.
In bucatarie i-am vazut pe Sam si pe Luck. Ce cauta ei aici? Apoi am avut o revelatie. Ei au aparut la scoala dupa ce am fost urmarita de oamenii lui Ross. Aaron i-a pus sa stea cu ochii pe mine. M-am uitat cu ochii ingustati spre Aaron, iar el a ridicat din umeri si a afisat o fata inocenta.
Sam a fost salvatoarea mea. Ea mi-a oferit telefonul ei imediat ce i-am explicat situatia in care ma aflam. Am format numarul mamei, iar dupa al treilea ton a raspuns.
-Alo?
-Mama, sunt eu, Lisa. Te sun de pe telefonul unei prietene. Scuze ca nu am ajuns ieri, dar la scoala au inceput testele initiale si stii si tu cum e. Am stat sa invat pana tarziu. Incercam sa par cat mai credibila.
-Scumpo, tu nu esti la scoala acum? Fir-ar! Mama mereu pune intrebari care ma incurca.
-Sunt in pauza. Da! Sunt in pauza.
-Si de ce nu m-ai sunat de pe telefonul tau? Doamne, femeia asta e imposibila.
-Mi s-a terminat creditul? Mama a parut convinsa de ceea ce i-am spus. I-am spus ca o sa trec azi pe la ea si mi-am luat la revedere. I-am dat telefonul lui Sam si i-am multumit, apoi am mancat alaturi de restul.
Dupa masa, m-am schimbat in hainele mele si am mers cu Sam si Luck la ferma, dupa masina mea, apoi la mine acasa. M-am schimbat si am scos o galeata cu vopsea ca sa varuiesc peretele scris de la etaj. Dupa ce m-am murdarit din cap pana in picioare am terminat de vopsit peretele. Arata chiar bine.
Telefonul m-a anuntat ca am primit un mesaj nou.
Aaron: Vino in casa din copac.
Am chicotit, i-am trimis un ''Ok'' si m-am dus sa ma schimb. Dupa ce m-am schimbat in niste haine curate, am mers la bucatarie si am luat doua batoane de cjocolata si doua doze de cola si am mers in casuta.
Am intrat pe trapa micuta si am ramas cu gura deschisa. Peste tot erau poze cu mine si cu Aaron de cand eram mici. Am lasat dozele si batoanele pe masuta si am gasit un bilet.
"Esti la fel de frumoasa si stralucitoare ca in prima zi in care te-am cunoscut''
Am chicotit si am luat biletul in mana. Am simtit doua maini pe talia mea si m-am intors ca arsa. Am dat de un Aaron cu un zambet tamp pe fata. Mi-a oferit cel mai frumos si catifelat trandafir.
-Lisa, te iubesc. Vrei sa fii iubita mea?
***********
CITEȘTI
My Demon
RandomLisa Morgan este o fata obisnuita care vrea sa treaca peste moartea unui prieten. Insa ceea ce nu stie Lisa e ca trecutul va reveni si-i va da viata peste cap. Oare va face alegerile corecte? Va ierta? Se va indragosti?