My Demon

Capitolul 19

   S-au asezat pe scaunele libere de la masa la care stateam eu. La scurt timp a venit o chelnerita sa le ia comanda. Nimeni nu a spus nimic pana chelnerita nu a adus cafelele comandate de cei doi.

    -Deci, de ce ati vrut sa ne intalnim? Am incercat sa sparg eu gheata. Josh si-a indreptat privirea spre mine si a zambit. M-am uitat la el cu o spranceana ridicata.

    -"Tati" ne-a pus sa avem grija de tine. Si mi-a spus ca trebuie sa te invat sa tragi cu arma. Va trebui sa incepem imediat sa te antrenam. In scurt timp vom pune planul Alfa in aplicare si va trebui sa fii pregatita.

      Am inghitit in sec. Tonul lui Josh era glacial. Parea..nervos. Se pare ca tata nu l-a rugat, ci i-a ordonat sa ma antreneze.

    -Ce e "planul Alfa"? Zac si-a dat ochii peste cap. Era prima data cand il vedeam pe el serios, iar asta nu cred ca e de bine.

    -Toate la momentul lor. Iti vei da seama si singura. Acum, du-te si schimba-te. Ne vedem in jumatate de ora la intrarea principala din Central Park. Sa nu intarzii! S-au ridicat si au plecat vijelios din cafenea. Nu stiu ce a vorbit tata cu ei, dar e evident ca lui Josh nu i-a convenit ce l-a pus tata sa faca.

    Am plecat si eu din cafenea. Cand am iesit m-am ciocnit de cineva si am cazut. Voiam sa-i spun cateva persoanei care a dat peste mine, dar cuvintele mi-au ramas in gat cand am vazut cine era.

    -Oh. Scuze, nu eram atent pe unde merg. Lasa-ma sa te ajut. Am zambit. Mike mi-a intins mana si eu am apucat-o fara sa stau pe ganduri.

     -Nu e nimic. Sa fiu sincera, nici eu nu ma prea uitam pe unde merg.

     -Lisa, in scurt timp e balul. Ma gandeam, poate ai putea merge cu mine sambata sa...  O,vai! Am uitat de bal. Cu tot ce s-a intamplat in ultima vreme nu cred ca mai pot merge la bal. Am oftat.  -Deci, ce zici? Nu cred ca am auzit mai mult de jumatate din ce a zis Mike.

     -Scuze, Mike, dar nu cred ca pot sa vin cu tine. In ultima vreme am multe de facut si numai gandul la bal nu-mi este.  Citeam pura tristete pe fata sa. A oftat si s-a uitat la mine.

    -E in regula. Inteleg. Ai alte planuri. Pai, atunci ne mai vedem. Pa. A zis si a trecut pe langa mine.

     M-am uitat la ceas. Ce repede a trecut timpul! In 10 minute trebuia sa fiu in fata parcului. Am plrecat in viteza spre casa. M-am schimbat rapid cu un trening si am plecat cu motocicleta. Cand am ajuns, Josh ma astepta acolo. Era imbracat cu o pereche de pantaloni de trening negri si un tricou alb.

   -Ai intarziat 3 minute. Hai sa mergem. Nu ne permitem sa irosim timpul. Mi-am dat ochii peste cap si l-am urmat.

    -Unde ne grabim asa? Josh s-a intors spre mine.

   - Prima data vom face cateva ture de parc, apoi vom merge in baza noastra, la poligonul de tragere. Acum, sa vadem cum stai cu rezistenta, Morgan. A zis si a plecat in fuga de langa mine. Am pornit si eu rapid. In scurt timp am ajuns sa alerg cot la cot cu el.

    -Am medalie de aur la atletism, Smith. O sa mananci praful in urma mea. Am inceput sa alerg mai repede. Dupa ce am strabatut jumatate de parc nu l-am mai vazut pe Josh. Am inceput sa zambesc.

       Am ajuns intr-o parte a parcului mai putin populata. Aici nu erau banci sau leagane. Erau doar copaci. Am incetinit si m-am bucurat de aerul curat ce ma inconjoara.

     Am auzit un sunet dintr-un tufis si am marit din nou pasul. Sunetul era din ce in ce mai aproape. Apoi am fost trantita la pamant de un corp greu care s-a aruncat peste mine. Am auzit pe cineva razand si cand mi-am ridicat privirea am vazut ca cel care m-a pus la pamant era Josh.