My Demon

Capitolul 11

Ochii imi erau cat cepele. Am inghetat. Nu stiam ce sa mai zic, ce sa mai fac. Am ramas cu gura deschisa. Am auzit bine? El tocmai a spus ca ma iubeste si ca...

Am incercat sa-mi revin din starea de soc. Aaron ma privea cu teama, intrebandu-ma din priviri daca sunt bine. Nu, nu sunt.

-Nu pot sa fac asta. Tocmai ce am vazut cum persoane dragi au murit. Nu pot sa fac asta. E prea devreme. El a incuviintat si a expirat puternic. Din privirea sa se citea acum dezamagirea.

-E in regula. Te inteleg. Mi-a pus mainile pe obraz si mi-a indreptat privirea spre el. -Te voi astepta cat e nevoie. Voi fi mereu langa tine. Si cand te vei hotari, eu voi fi aici. Nu te voi mai parasi niciodata.

Aaron era cel care ma face fericita, cel care ma duce in al 9-lea cer. Dar e si cel care, dintr-o greseala, ma poate distruge. El e un demon. Demonul meu. L-am imbratisat cat de strans am putut, apoi am parasit impreuna casuta.

Aaron a plecat, in scurt timp, inapoi la depozit. Eu mi-am luat cheile de la masina, telefonul si portofelul si am plecat la spital.

Am vorbit cu un doctorul ce mi-a spus ca starea mamei devine din ce in ce mai buna si ca in scurt timp va putea pleca acasa. Am mai stat de vorba cu mama pentru doua ore, dupa care am plecat acasa.

Ajunsa acasa m-am schimbat intr-un tricou si o salopeta de blugi si m-am apucat sa-mi decorez un perete din camera. Daca tot aveam vopsea, de ce sa nu o folosesc? Am acoperit jumatate din el cand am simtit o mana pe umar. M-am intors si am dat cu pensula in fata celui care ma speriase. Imediat ce mi-am vazut opera de arta de pe fata lui Aaron, am inceput sa rad.

-Asta e razboi. El a luat cealalta pensula si a inceput sa ma fugareasca pe hol. Inainte sa apuc sa cobor scarile m-a prins de mana si m-a lipit de perete. Apoi a inceput chinuirea mea.

-I-imi cer scu-scuze. Gata. Te r-rog, Aaron. Brunetul a continuat sa ma gadile pana cand mi-am vazut portita de scapare. Aveam in mana pensula.

Mi-am eliberat o mana si i-am vopsit parul in albastru. Imediat m-a eliberat si a inceput sa bombane ceva indescifrabil. Asa ii trebuie.

Toata ziua mi-am petrecut-o cu Aaron. Ne-am uitat la un film, am facut clatite. Surprinzator, brunetul era un bucatar destul de bun. Pe la ora 7 Aaron a plecat, iar eu m-am decis sa-mi fac temele pentru ziua de maine.

Ziua urmatoare la scoala am auzit ca vom avea un coleg nou. Ma indreptam spre clasa de engleza cand doua maini ma trag spre camera ingrijitorului. Nu vedeam nimic in jur. Era prea intuneric in camera ca sa disting ceva. Am simtit ceva rece cum imi atinge gatul. O lama. Am inghitit in sec.

-Spune-i lui Aaron ca Josh s-a intors si ca vrea sa-si incheie afacerile. Zi-i sa vina singur in seara asta la vechea ferma a familiei Morris, la ora 22:30. Am incuviintat, apoi am fost impinsa brutal afara din camera. Am mers spre ora. Se pare ca iadul abia acum incepea.

In pauza de pranz am stat cu Sam la masa. Cand i-am povestit ce mi s-a intamplat cu asa zisul ''Josh'' i-a picat fata.

-Asta e de rau. E foarte rau. Sam era agitata, dar nu intelegeam din ce motiv. -Lisa, trebuie sa mergem la Aaron. Pana plecam ai grija cu cine vorbesti. Am incuviintat si am plecat sa-mi iau cartile.

Ma tot gandeam ce i-ar fi putut provoca Samanthei starea aceea de agitatie. Sirul gandurilor mi-a fost intrerupt cand m-am lovit de un zid si am cazut jos. Dar, mama, ce mai zid. Tocmai ce m-am ciocnit de cel mai sexy baiat din lume. Dupa Aaron.

-Hei, esti bine? Vocea aceea imi parea foarte cunoscuta. M-am uitat la fata celui de care m-am ciocnit si am ramas uimita.

-Zac? Ce cauti aici? M-am ridicat de jos si l-am examinat mai bine. Eu cu Zac am fost colegi doi ani la gimnaziu, dupa care el s-a mutat in Franta. Nu eram prieteni apropiati, dar l-as recunoaste dintr-o mie pe baiatul ce mi-a turnat cerneala de la stilou in par.

-Mai sa fie. E chiar micuta Lisa. Cat de mult te-ai schimbat. L-am auzit pe Luck strigandu-ma, iar cand a vazut cu cine stateam de vorba ochii sai au devenit negri de furie. Din doi pasi a ajuns langa mine si m-a tras in spatele sau.

-Stai departe de ea, Fink. Luck i se adresa peun ton amenintator lui Zac.

-Deci ea e protejata voastra. Smith e asa de previzibil. De unde stie Zac ca Aaron traieste? Uimirea mi se citea pe fata.

-Zac, stai departe de ea. Nu vrei ca istoria sa se repete, nu? Luck nu ii mai astepta raspunsul si ma trase de mana pana la masina sa. Am urcat, iar el a pornit cu viteza.

-Unde mergem? Si ce se intampla?

-Trebuie sa mergem la depozit. Doar Aaron poate sa-ti raspunda la intrebari. El stie intreaga poveste. Restul drumului Luck nu a mai spus nimic. Reusise sa se mai calmeze.

Cand am ajuns, Luck a parcat masina si ne-am indreptat spre cladirea unde statea brunetul. Am mers pe hol si am auzit o melodie din camera in care am dormit. M-am apropiat cu pasi timizi si cand am deschis usa l-am vazut pe Aaron cum canta o melodie la chitara si vocal. Avea o voce asa melodioasa.

-Lisa, Luck, ce va aduce pe aici? Nu aveati scoala? Aaron s-a oprit din cantat.

-Lasa astea, Smith. Ghici cine s-a intors in oras. Josh. Aaron s-a incordat si a lovit cu pumnul biroul de langa el.

-Esti sigur? Pe cine ai vazut mai exact?

-Zac Fink. Ochii lui Aaron aruncau fulgere acum. Mi-am adus aminte de mesajul pe care trebuia sa i-l transmit lui Aaron.

-Dimineata cineva m-a bagat in camera ingrijitorului si mi-a pus un cutit la gat. Cei doi erau acum atenti la mine. -Mi-a spus sa-i transmit lui Aaron ca Josh s-a intors ca sa-si incheie afacerile sau ceva de genul. Si sa te duci in seara asta singur la ferma Morris la ora 22:30.

Acum baietii pareau si mai panicati. Au inceput sa se contrazica intre ei, nemaibagandu-ma in seama. Aveam nevoie de raspunsuri.

-Cine e Josh? Am tipat si cei doi mi-au dat in sfarsit atentie. Luck a iesit din camera, lasandu-ma singura cu brunetul.

-El e...e fratele meu. Mi-a picat cerul in cap. Fratele lui? Aaron are un frate?

-Ce vrea de la tine? Gura a inceput sa vorbeasca fara mine. Intrebarile imi ieseau fara a le putea opri. -Si de ce a venit acum? El a oftat.

- Vrea razbunare. Vrea sa se razbune pe mine. Daca ma duc in seara asta ii voi pica fix in plasa, dar nu am de ales. Daca nu o fac e in stare sa vina dupa tine si nu imi permit sa patesti ceva.

-Ce s-a intamplat intre voi? M-am asezat langa Aaron si l-am ascultat in continuare.

-Acum 2 ani, inainte ca mama sa moara, ea mi-a spus ca am un frate mai mare. Ultima ei dorinta a fost sa-l gasesc. Si asta am incercat luni bune sa fac. Am gasit jurnalele mamei in care spunea ca bunicul i-a dus primul nascul la orfelinat si ei i-a spus ca a murit. Mama era distrusa. Apoi am aparut eu. Mereu vedeam ca ceva lipseste la mama. Dar nu stiam ce. Cand aveam eu 5 ani tot mergeam la un orfelinat sa vizitam un baietel cu parul negri si ochii goi. Baietelul aveam in jur de 7 ani. Doi ani au durat vizitele la orfelinat, dupa care acesta s-a inchis. Nimeni nu stia ce s-a intamplat cu copiii de acolo. Mai tarziu mi-am dat seama ca acel baietel e fratele meu.

-Imi pare rau sa aud asta. Stiam ca Aaron are o poveste trista, dar nu ma asteptam chiar la asta.

-Nu e vina ta. Dupa moartea mamei am cautat totul despre acel orfelinat. Am aflat ca dupa ce s-a inchis, toti copiii au fost trimisi intr-o fabrica si fortati sa munceasca. Josh era o fire rebela. Cand l-am gasit eu era batut mar de paznicii fabricii. L-am ajutat sa se puna pe picioare. Dar el ma ura. Credea ca mama nu l-a vrut si ca de asta a fost dus la internat. I-am aratat jurnalele, chiar am incercat sa-l fac sa inteleaga, dar era in zadar. Se aliase cu Ross si dorea sa ma distruga. Atunci a fost un masacru.

Nu imi venea sa cred ce tocmai aflasem. Am inteles de ce toti erau asa de speriati. Josh ii stie punctele slabe fratelui sau. Stie unde sa-l loveasca ca sa-l doara.

Si asta era doar inceputul.

★★★★★★★★

Hei! Stiu ca am cam intarziat cu noul capitol,dar am avut de unvatat pentru simulari. Sper sa va placa!