Legende Horror de peste tot

Îngeri şi Demoni. Ierarhia Entităţilor Spirituale

  Acest material reprezintă o sinteză a ideilor prezente în diferite tradiţii, atât religioase cât şi esoterice, încercînd să surprindă, în principal, ceea ce au ele în comun. Modul de întocmire urmăreşte o viziune personală bazată pe raţionamentul logic al legăturilor observate, pe încercarea de a menţine o coerenţă a determinismului cauzal, eliminând ideile şi teoriile exotice care contravin firului logic ce străbate toate sistemele teoretice, indiferent de provenienţa lor. Reţine aşadar faptul că este o viziune personală şi subiectivă, ce nu exprimă punctul de vedere al vreunei religii, cât şi faptul că ideile sunt vechi, doar anumite interpretări de sensuri şi semnificaţii putând fi oarecum noi, exprimând părerea mea strict personală, bazată pe logică şi intuiţie.
Prezentul material va suferi adăugiri şi completări în timp, subiectul fiind atât de interes foarte general, cât şi extrem de sensibil şi complicat.
Pentru a elimina anumite confuzii existente în rândul populaţiei privitor la termenul "înger", mă voi dezice din start de a folosi termenul ca desemnând întreaga ierarhie de entităţi spirituale, toate cele 9 categorii, conform uzanţei religioase care se referă la existenţa a "9 cete de îngeri". Asta datorită faptului că una din cele 9 categorii a fost denumită din vechime cu acest nume (îngeri), fiind improprie aplicarea ei la toate categoriile ierarhiei. Această generalizare eronată, confuzorie, provine din ignoranţă, fiind eradicată în cadrul acestui material. Termenul pe care îl voi folosi pentru a desemna toţi componenţii ierarhiei este cel de "entităţi spirituale". Entitate, conform definiţiilor explicative înseamnă : Conţinut de sine stătător, existenţă determinată, delimitată (ca întindere, importanţă, valoare etc.). Ceea ce constituie esenţa, existenţa unui lucru. Existenţă, realitate de sine stătătoare, delimitată. Din fr. entité, lat. entitas, -atis. Termenul este relativ potrivit, fiind oarecum neutru din punct de vedere al reprezentărilor vizuale şi al stărilor sufleteşti pe care le evocă. Reprezentările vizuale cu copilaşi înaripaţi şi sentimentele trezite de astfel de imagini nu au ce căuta în mintea şi sufletul omului ce caută să-şi formeze o viziune cât mai reală asupra Ierarhiei care intermediază legăturile planului uman terestru cu cel Divin, spiritual.
Părerea mea este că cea mai corectă denumire ar fi cea de "spirite", conform latinescului "Spiritus Sanctus", care desemnează natura spirituală Divină, şi a tuturor entităţilor spirituale emanate din Divinitate. "Totul este Spirit, Universul este Mental"... Acest termen, însă, la români trezeşte anumite stări negative, în special sentimente de teamă.
O sinteză a definiţiilor, privind sensul termenului în cauză, din mai multe dicţionare : SPÍRIT= Factor ideal al existenţei (opus materiei); conștiinţă, gândire; p. ext. minte, raţiune, intelect. Inteligenţă, deșteptăciune, isteţime; capacitate de imaginaţie, fantezie. În filozofia idealistă și în concepţiile mistico-religioase - element considerat ca factor de bază al universului, opus materiei, identificat cu divinitatea sau cu
spiritul. În concepţiile religioase - fiinţă imaterială, supranaturală, duh; (în superstiţii) stafie, strigoi, fantomă. Din lat. spiritus, it. spirito. Factor ideal al existenţei, principiu imaterial interpretat ca fiind produs superior al activităţii creierului omenesc; conștiinţă; gândire; duh. Factor imaterial, identificat cu divinitatea și opus materiei; duh. Fiinţă imaginară, creată de fantezie, care provoacă spaimă; stafie; vedenie; nălucă; fantomă. În superstiţii - suflet al unui mort; duh; strigoi; stafie. Din lat. spiritus, fr. esprit, germ.Spiritus. Persoană considerată sub raportul capacităţii sale intelectuale, al însușirilor morale de caracter etc.