Si fug.....
Fug. Ies din parc. Ma indrept spre casa. BA NU! Nu in colo. Mai bine fug spre ascunzatoarea mea. Acolo unde totul e altfel. In cel mai nebanuit colt al parcului se afla niste tufisuri. Dupa ele (daca reusesti sa treci) se afla doua banci. Acolo imi petreceam tot timpul cand eram mica. Eu si bunicul. Ajung si ma pun pe plans. Cum a putut!!!! Credeam ca e sincer. Si Diana!!!! Stiam ca nu ma place dar chiar in halul asta?! Si el?! Prea multe intrebari si eu una singura. Imi aud numele. Ma striga Ioana...apoi Daria...si ERIC. El ce maj vrea?! Sa ma raneasca mai mult?! Nu raspund. Ma uit prin o mica gaura intre frunze. O vad pe Ioana. E destul de aproaoe asa ca imi intind mana si o prind usor de mana. Astfel incat sa nu tipe. Se apleaca si ma vede. Fara sa iu spun ea isi da seama ca nu mai vreau sa am de aface cu Eric. Propune sa se desparta Eric sa caute singur, iar ea si Daria impreuna. Dupa ce Eric se indeparteaza eu ies. Le invat cum sa ajunca in locul secret. Imi face bine sa le am prin preajma. Ma linistesc oarecum si iesim de acolo. Evident ca nimic nu mai putea merge bine asa ca dau de Eric. Ma saruta, iar eu ii dau o palma. Incep sa plang si fug din nou. Am auzit cum si Ioana si Daria ii dau cate o palma si alearga dupa mine. De data asta nu am de gand sa ma mai opresc ca nu se stie ce se mai intampla.
Si decid sa merg.....
