Din întâmplare // L.S

3

" De unde stii?" Ii scriu eu imediat.

" Scuze. Mesajul nu era pentru tine, dar daca plangi... Nu ai motiv sa o faci. "

" Daca ai stii... Am motivele mele sa o fac ."

" Ba nu. Ai prieteni? Ai familie? Asta conteaza cel mai mult pe lume."

Perfect. M-a facut sa plang in hohote .

Ii scriu " Nu." si imi arunc telefonul pe jos .

Peste cateva minute aud soneria. Probabil era vecinul meu si ma roaga sa ii umprumut lapte, ca deobicei...

Deschid usa. Fix in momentul acela imi sare Louis in brate .

-Imi pare rau, Harry. imi sopteste Louis la ureche si ma tine strans in brate.
Iarasi simt acea conexiune ciudata.
- Nu-i nimic Louis, m-am obisnuit . Dar de unde stii unde locuiesc?
-Te-am urmarit cand mergeai spre casa . spune Louis si roseste .
Ma trage de mana afara, sa mergem la o plimbare.
- Si... Cum e viata ta? il intreb .
- Meh, asemanatoare cu a ta. Ma rog, eu imi cunosc parintii-
Inainte sa termine, cateva lacrimi isi fac prezenta pe obrazul meu .
La dracu' , de ce sunt atat de sensibil?
Imi dreg glasul si ii spun sa continuie .
Ce bine ca nu a observat !
- Pai locuiesc intr-un apartament micut, cu doua camere . Nimic special. Am terminat scoala acum un doi ani ,am 24 ...
Louis nu era atent la drum.
Era sa il calce masina.

-Ai grija! am strigat si l-am tras in brate .

L-am tinut in brate mult timp. Din cand in cand, el suspina. Plangea.

- Esti in siguranta, Lou. Sunt aici. Gata, gata.

- M... Multumesc. spune Louis peste cateva minute .