Nici când a deschis ochii, și privea în gol, ca un om care abia a murit de inima, nu a putut șă-și amintească ce a pățit. Se simțea amorțit. Simțea durere și se simțea ca un puf, simțea că plutește. Era pe patul lui. Pe patul în care s-a trezit în fiecare dimineață în ultima săptămână.
- Însfârșit, spuse o voce de lângă el, și, când a vrut să întoarcă capul către ea, nu a reușit. Parcă nu mai era conectat la corpul lui. Parcă era controlat...
- Visez? Spuse el cu jumătate de gură deschisă, tremurând.
- Da! Spuse Katherine sigură pe sine și după aceea a început să se plimbe prin gaură. Vreau să-ți spun ceva, Claudiu, începuse ea, și vreau să faci ceea ce-ți spun! Se oprise și s-a uitat pe drumul către sala cea mare. Când a observat că era gol, s-a întors către el. A trecut mult timp și încă nu știm nimic. De asta, am hotorât să pleci. Să pleci departe, și să cauți informații despre ceea ce s-a întâmplat! Claudiu a încercat să deschidă gura dar Katherine a ridicat mâna stângă și dintr-o dată gura lui s-a închis. Nu o să pleci singur, Claudiu! O să ai spatele acoperit de prima fată pe care am adoptat-o și antrenat-o. Diana o să fie cu tine, Claudiu. Și, vreau să ai grijă de ea așa cum o să aibe și ea de tine. Claudiu a început să tremure, și să fie speriat. A început să-și amintească, a început să vadă, cu fiecare detaliu, ce s-a întâmplat în seara aceea... Dintr-o dată, fără să vrea, s-a ridicat, s-a pus pe picioare, și s-a uitat în față. Katherine era lângă el, se uita în ochii lui. Drum bun, Claudiu, și, nu uita: nu-l enerva. Cu aștea spuse, se întoarse către ușă, și pornise către partea opusa a sălii. Claudiu a făcut la fel, doar că a luat-o către sala cea mare, chiar dacă nu asta nu era ceea ce își spunea el. Încerca din toate puterile să-și controleze minea, corpul, dar nimic nu-l asculta. Fără să-și dea seama, a trecut pe poarta castelului, și a început să meargă către pădure. După puțin timp în fața lui culorile au început să se îmbine, să se transforme într-un cerc care-l amețea tot mai tare, până când...
Deschise din nou ochii și văzu ceru albastru și doi nori care-l fereau de lumina soarelui. Auzea gălăgie lângă el, și, asta l-a făcut să-și dea seama unde era.
- Buna, Diana, spuse el cu un oftat și s-a ridicat. Diana era în stânga lui, pe iarbă, întinisă. Erau într-un parc, plin de copii cu părinții lor. Diana s-a ridicat și s-a dus lângă Claudiu, s-a așezat lângă el și a privit în jur.
- Avem treabă, Claudiu, spuse ea și s-a uitat în ochii lui. La fel a făcut și el.
- Ce treabă, Diana? Ea și-a luat ochii de la el și s-a ridicat, ducânduse din nou în spate, unde stătea înainte și a ridicat o gheantă cu roți.
- Ți-a spus Katherine, Claudiu! Eu nu pot să-ți spun, nu acum. Și, cu aștea spuse, i-a făcut semn din mână să se ridice. El a oftat, a strâns în pumn puțină iarbă și s-a ridicat, urmând-o pe Diana.
***
- Nu-ți fie teamă, dragă femeie, spuse Vasilis, stând cu capul unei blonde în poala lui. Femeia plângea, și, doar ea se auzea în încăperea mare, întunecată și răcoroasă.
- De ce m-ai adus aici? Spuse femeia printre lacrimi și-și duse mâna la nas. Vasilis a început să o mângie pe păr, și, s-a se uite atent la ea. Era așa frumoasă...
- Vreau să stai cu mine, spuse el sincer și i-a ridicat capul. A privit-o câteva secunde în ochi și după aceea a început să-i mângâie obrazul. O să se distrăm, mult, mult, mult. Adăugase el și începu să-și miște mâinile pe corpul femei, acoperit doar de o bluză care-i era mai sus de buric. Femeia a amorțit simțându-i degetele regi în timp ce coborau pe gât, piept, buric, după aceea pe picioare. Avea doar o fusta mini, și, lui Vasilis nu-i era greu deloc să facă tot ce voia, pentru că și femeii îi plăcea. După câteva secunde l-a prins de cap, de păr, și i l-a apropiat de al ei, de buzele ei.
Nu dură mult sărutul, și, fata a început să se tragă departe de Vasilis, dar, mâinile lui o țineau și nu o lăsau să plece. Începu să ține, să-l lovească în spate cu pumnii, dar, degeaba. Vasilis nu o lăsa. După câteva secunde, poate a durat minute, dar, fata a încetat să se mai zbată, și, a încetat să-l mai lovească în spate. El a lăsat mâinile de pe capul ei și imediat a picat pe canapea, cu capul în jos, și cu ochii ei negri deschiși. După aceea s-a ridicat, și, a tras o gură mare de aer.
- Prostituatele... Spuse și s-a îndreptat spre o ușă de lemn.
CITEȘTI
Plenilunium - Arhas Rahailhil (Începutul Luptei)
Ciencia FicciónO dușmănie, care trece de limitele imposibilului, își are originea în inimile a doi băieți, a două rase diferite. Luptea deabea a început, iar Claudiu se pregătește să-l infrunte pe Vasilis și să-l termine odată pentru totdeauna.