****
-Angel te rog ajutămă !
Josh tot mă strigă dar eu nu mă puteam mişca, am reuşit să fug spre el dar cum fugeam casa se îndepărta. Am început să plâng fugind dar casa era cuprinsă de flăcări. Pe fratele meu nu- l mai auzeam iar inima începe să-mi bată din ce în ce mai tare.
-Joossshhhhh !!!! strig cât pot de tare dar nu mă mai aude
****
-Angel trezestete. aud vocea lui Dean
Deschid rapid ochii şi mă uit la el, are faţa de somnoros şi mă priveşte confuz. Mă ridic în fund şi observ că sunt transpirată şi aveam lacrimi pe obraji, mă uit la ceas şi văd că e 5 jumătate. Îl simt cum se ridică apoi îmi lipeşte spatele de trupul lui tare. Nu mă puteam abţine şi am început să plâng. Suspinam şi mă trezesc că mă ridic din pat, se ridică şi el şi dă să mă ia în braţe dar îi fac semn să se oprească. Oftează zgomotos şi se apropie încet de mine, mă apucă de mâini şi mă priveşte fix în ochii.
-Pot? spune încet iar eu dau din cap în semn că "da"
Mă ia în braţe şi mă ţine strâns, suspinând încet şi mă gândesc la Josh. Nu am putut să-l salvez. Lam abandonat. Atâţea ani fără fratele meu.
-Sunt o persoană oribilă! mă trezesc spunând cu voce tare
-Nu, nu eşti.
-Ba da! Mă urăsc. Lam abandonat..
-Pe cine?
-Pe JOSH! spun şi încep să plâng din ce în ce mai tare
Dean POV:
Josh? Cine e Josh? Copilul? Iubitul? Un prieten?
Off Angel, îngerul meu, ce ai făcut? Ce ascunzi?
-Vreau să plec.. îi aud vocea tremurând dar nu îi răspund
Mă deslipesc de lângă ea şi mă pun pe pat. Trebuie să plecăm cam într-o oră aşa că am timp să o liniştesc, o trag de mână şi se pune pe piciorul meu, îi pun mâna sub bărbie. Îi ridic bărbia ca să o pot privi în ochii ei misterioşi.
-Nu. Nu pot să te las aşa. Vreau să te văd zâmbind. îi spun privindu-i sclipirea din ochii
