Capitolul 47

1.2K 53 10
                                    


Din fericire, nu a nins de trei zile. Singura dovadă a căderii zăpezii e noroiul negru care umple gropile din trotuare. Mă holbez pe fereastra mare din holul de la Vance în timp ce îl aştept răbdătoare pe Harry ca să mă ia.

Spre marea mea enervare, el a insistat să mă aducă cu maşina aici în fiecare zi după cearta în legătură cu Trevor. Încă sunt surprinsă că am fost capabilă să îl calmez în modul în care am făcut-o. Nu ştiu ce aş fi făcut dacă l-ar fi asaltat pe Trevor la birou. Kimberly ar fi fost forţată să cheme paza şi Harry cu siguranţă ar fi fost arestat.

Harry trebuia să fie aici la 16:30 şi acum e 16:50. Aproape toată lumea a plecat şi mai mulţi oameni s-au oferit să mă ducă acasă, inclusiv Trevor, care a păstrat distanţa faţă de mine de când Harry a făcut o scenă. Nu vreau ca lucrurile să fie ciudate între noi şi tot mi-ar plăcea să fim prieteni, în ciuda ordinului lui Harry de a sta departe de el.

În sfârşit, maşina lui Harry trage în parcare, iar eu ies în vântul rece. E mai cald azi decât a fost până acum, soarele strălucitor adăugând o cantitate mică de căldură, dar nu suficientă.

"Scuze pentru întârziere. Am adormit." Îmi spune în timp ce mă urc în maşina călduroasă.

"E în regulă." Îl asigur şi mă holbez pe geam.

Sunt puţin emoţionată pentru Revelionul din seara asta şi nu vreau să adaug certuri cu Harry pe lista mea de factori stresanţi de azi. Nu ne-am decis ce vom face de fapt încă şi asta mă înnebuneşte. Vreau să cunosc detaliile şi să am întreaga noapte planificată.

Am dezbătut dacă să răspund sau nu mesajelor pe care mi le-a trimis Steph în ultimele zile. O parte din mine chiar îşi doreşte să o vadă, să îi arate ei şi tuturor că nu m-au distrus. Da, m-au umilit, dar sunt mai puternică decât cred ei că sunt. Astea fiind spuse, cealaltă jumătate din mine crede că va fi incredibil de stânjenitor să văd grupul de prieteni al lui Harry. Ştiu că ei probabil cred că sunt o idioată pentru că sunt din nou cu Harry.

Nu voi şti cum să mă port cu Harry prin preajma lor şi, sincer, mi-e teamă că totul va fi diferit acum că nu vom mai fi în mica noastră bulă. Dacă el mă ignoră pe tot parcursul timpului şi dacă Molly e acolo? Sângele meu fierbe la gândul ăsta.

"Eşti supărată pe mine?" Întrebarea lui Harry mă scoate din gândurile amare în legătură cu Molly.

"Nu, nu e mare scofală." Îi spun.

Mâna lui se mută de pe volan pe coapsa mea şi o strânge uşor.

"Unde vrei să mergem?" Întreabă.

Am menţionat mai devreme că am nevoie de ceva de îmbrăcat pentru seara asta. Indiferent de unde mergem, trebuie să îmi iau ceva de îmbrăcat.

"La mall e în regulă. Trebuie să ne decidem unde mergem ca să ştiu ce să îmi iau."

"Vrei să stăm cu toată lumea sau să ieşim doar noi doi? Eu incă înclin să rămânem acasă."

"Nu vreau să rămânem acasă. Stăm acasă tot timpul." Zâmbesc.

Îmi place la nebunie să stau acasă cu Harry, dar el obişnuia să iasă tot timpul, de fapt în fiecare zi, şi uneori îmi fac griji că, dacă îl ţin în casa prea mult, se va plictisi de mine.

Atunci când ajungem la mall, Harry mă lasă la intrarea din faţă la Macy's, iar eu mă grăbesc înăuntru. Până când mi se alătură lângă umeraşele infinite cu rochii eu deja am trei peste braţ.

#HESSA 2Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum