Fairy Tail-O altă poveste

Capitolul 5

Mergeam de ceva vreme si eram cu totii tacuti. Nimeni nu spunea nimic, cu exceptia lui Happy care intreba din 5 in 5 minute cat mai avem de mers. Natsu parea sa nu aiba nicio problema cu asta in timp ce eu ma simteam jenata de aceasta liniste. Aveam momente in care pur si simplu voiam sa-i spun ceva, orice....orice ar fi putu porni o conversatie decenta.
-Si...cum e sa fii intr-o ghilda? ma intreba el zambind tinandu-si mainile impreunate la ceafa.
-Nu stiu cum e intr-o ghilda, dar iti pot spune cum e in Fairy Tail! spun fericita deoarece insfarsit avem o conversatie.
-Ce ar trebui sa insemne asta? intreaba el cicalitor.
-Pai...mereu m-am gandit la ghilda Fairy Tail ca fiind un speciala. Pur si simplu nu o pot percepe altfel...nu pot spune ca este ca restul ghildelor.
-Presupun ca e de inteles....cumva. Atunci reformulez: Cum e sa fii in ghilda Fairy Tail?
-Pai...Fairy Tail e ca o mare familie. La noi nu misiunile pe care le indeplinim sau puterea magica conteaza, ci camarazii...prietenii si legaturile pe care le creezi. Insusi maiestrul ne percepe ca pe proprii sai copii. spun eu visatoare.
-Familie...huh? Cred ca e frumos. spuse el privind pierdut cerul.
-Siii....esti un dragon slayer? intreb eu incercand sa evit un moment de liniste si eventual o poveste trista.
-Da. Dragon slayer-ul de foc. spuse el zambind mandru.
-Si cum e? Cum ai invatat magia asta? intreb curioasa.
-Pai...e ironic...oamenii au invatat magia folosita pentru a ucide dragoni...chiar de la dragoni. E ciudat...dar daca ignori partea cu ucisul dragonilor...e destul de grozav.
-Pai ce parte ar mai ramane?
-Cea in care esti crescut si antrenat de un dragon! spuse el cu o sclipire in ochi.
-Dar credeam ca dragonii si dragon slayer-ii au disparut...
-Daca nu ne aratam o perioada, sau nu iesim in evidenta, asta nu inseamna ca am disparut. spuse el sacaitor. Cel putin nu noi, ucigasii de dragoni. continua el pe un ton diferit, privind in alta directie.
-Bineee! Am ajuns in Magnolia! spun incercand sa evit o eventuala poveste ce l-ar face sa se intristeze daca mi-ar povesti-o.
-Okey! Unde-i ghilda? Mor de foame! spuse el in timp ce o dara se saliva i se scurgea in coltul gurii.
-Aye! Peste! spuse Happy de pe umarul lui Natsu.
-Baieti! Ghilda nu-i restaurant...dar presupun ca e normal sa va fie foame. Stati sa gustati tocanita facuta de Mira. E o minuna- nu apuc sa termin caci sunt luata pe sus de Natsu.
-Spre tocanita! spuse el incepand sa alerge.
-Si peste! striga Happy in urma lui.
Am ajuns in scurt timp la ghilda. Cand Natsu intra in sala mare a ghildei, un miros ii capta atentia. Incepu sa miroasa subtil, zambi in coltul gurii si dupa intreba:
-Ia spune...Laxus face parte din Fairy Tail? intreba el inversunat.
-Da...e printre cei mai puternici din ghilda, de ce? intreb dezorientata.
-Curiozitatea. spuse plictisit dupa care se indrepta spre bar. O vazu pe Mira si o intreba:
-Buna! O cunosti pe...aam...Lucy...cum ai spus ca o cheama pe tipa cu tocanita? striga el.
-Mirajane! strig eu abtinandu-ma sa nu rad.
-Asa! O cunosti pe Mirajane? Am auzit ca tocanita ei e grozava. spuse el entuziasmat.
-Oh vai! Se pare ca Lucy a avut grija sa ma laude! ii spuse Mira lui Natsu.
-Deci tu esti....imi dai tocanita? Mor de foame. Te rog! spuse Natsu.
-Tu esti...? intreba Mira bulversata.
-Natsu! Am decis sa ma alatur acestei ghilde! spuse el entuziasmat. Ma apropii de el si-l imbrancesc putin.
-Au! Da....daca de poate....va rog, as vrea sa ma alatur acestei ghilde si sa mananc niste tocanita! spuse el mangaindu-si locul in care-l lovisem.
-Bine! Dar mai intai mananca. Chiar pare ca ti-e foame...spuse Mira domolindu-l.
-Si un peste pentru mine te rog! spuse Happy rasarind deodata din rucsacul lui Natsu.
-Ooo....ce dragut esti...cum il vrei? intreba Mira strangandu-l în brate pe Happy.
-Crud, te rog! spuse el.
-Cat ar trebui sa platim? intreaba Natsu cautandu-se prin buzunare.
-Prima masa e gratis. Vei incepe sa iei slujbe pe care daca le vei indeplini, angajatorul iti va plati suma de bani stabilita. Cu acea suma tu-ti vei plati chiria, mancarea. ii explica Mira.
Dupa ce baietii terminara de mancat, Mira-i chema pentru a semna niste hartii cum ca ceva si altceva...oricum...formalitati legate de inscriere. Intre timp usile ghildei se deschisera, dupa care intra Gray.
-Vine! S-a intors! Vine Erza! Aveti grija ce faceti....e pe propria raspundere daca v-o luati. striga Gray.
-Oh vai....preaupun ca are pofta de prajituri. Ii voi lasa pe masa cateva. spuse Mira aducand o felie de tort cu o capsuna deasupra.
-Mira! Natsu e in biblioteca? o intreb eu.
-Da! Tocmai ce a primit semnul ghildei. A spus ca mai sta sa caute ceva si vine si el. De ce? intreba ea.
-Eram curioasa. spun indiferenta.
-Hey toata lumea! M-am intors! striga Erza din tocul usilor.
-Hey Erza! Cum a fost? intreb eu curioasa.
-Obositor. Dar a meritat...insa tot timpul m-am gandit la prajitura Mirei. Abia astept sa....se opri ea brusc cand il vazu pe Natsu ca-i mananca felia de tort. Hmmm...e ciudat...Natsu isi puse gluga. De ce?
-Oh nu....nu e bine....fugiti. Acel tip s-a atins de prajitura Erzei...e ca si mort. spuse Gray.
-Parea sa fie un baiat bun! o auzeam pe Levy.
-Era un barbat! striga Elfman.
Erza se apropie de Natsu nervoasa. Pasea apasat, acei pasi ce nu lasau loc de alte interpretari...
-Tu...aia era prajitura mea! striga Erza lovindu-l cu lama Purgatoriului....o sabie ce facea parte dintr-un set de lupta de-al Erzei. Ceea ce trebuie sa stiti este ca acea sabie este mare, grea si puternica. Insa Natsu se apara cu o singura mana. Statea cu spatele la Erza, nepasator, tinand mana dreapta ridicata deasupra capului, folosind-o ca sa se apere.
-Vrei sa incepi ceva? intreba Natsu, mestecand, fara sa-si mute privirea de la farfurie, pe un ton plictisit.
"E nebun?", "Tocmai a provocat-o pe Erza?" , "Cumva o trateaza cu superioritate? Pe Erza?", "S-a ars!" erau doar cateva dintre soaptele ce se auzeau din multimea ce privea socata.
-Lucy...tipul nou e ca si mort...spuse Gray.
-Nu...e puternic...te asigur. ii spun increzatoare, neluandu-mi privirea de la cei doi.
-Huh? Esti nou? Bine...sa luptam...vreau sa vad ce poti. spuse Erza incantata. Dupa asta toata lumea il privi pe Natsu cum se indrepta spre iesire, ignorand-o pe Erza.
-Oi! O ignora pe Erza? Tipul asta are tupeu. E un adevarat barbat! striga Elfman.
-Sper ca nu ma faci sa astept...spuse Natsu iesind. Doamne...chiar incep sa-mi pierd speranta in el. Intai i-a mancat prajitura, apoi a provocat-o, dupa care a ignorat-o iar acum face pe desteptul cu ea. Erza nu e genul de persoana prea permisiva. Cand auzi, Erza il urma tacuta, avand un zambet increzator. Natsu chiar nu stie in ce se baga? Toti cei prezenti la ghilda se imbulzira in tocul usii pentru a iesi sa vada cum Natsu si-o va lua. Unii au inceput chiar sa parieze.
-Deci...arata-mi ce poti! spuse Natsu asteptand. Serios acum! Natsu nu cunoaste sensul cuvantului "limita"?
-Huh? Deci imi cedezi mie prima miscare? Interesant! Ai incredere in tine. spuse Erza dupa care isi invoca o sabie si incepu sa alerge spre Natsu. Natsu statea nemiscat asteptand. Erza se apropia tot mai mult si-si tinea sabia intr-o pozitie favorabila unei injunghieri. Cand era chiar in fata lui Natsu ataca, insa Natsu ii prinse sabia Erzei cu o mana iar cu cealalta lovi lama sabiei, astfel rupand-o in doua.
-M-am razgandit! Pariez pe tipul nou! striga Elfman.
-Huh? Ai ceva talent! spuse Erza mandra.
-Sper ca nu esti surprinsa! Mai am o groaza de aratat. spuse Natsu sarind in spate, astfel luand distanta fata de Erza.
-Atunci arata-mi! striga Erza.
-Sunt inflacarat acum! Urletul dragonului de foc! Striga Natsu lovind-o pe Erza. Un nor de fum se ridica datorita atacului lui Natsu, ce a invaluit-o pe Erza complet.
-A...a folosit un atac de dragon? Dar e om....nu? intreaba Mira surprinsa. Lucy...nu-mi spune ca noul nostru membru e un dragon slayer...dar nu are cum...ei au disparut.
-Ala a fost clar un atac caracteristic ucigasilor de dragoni! spuse Erza iesind din perdeaua de fum. Dar...tu folosesti foc. Daca tu folosesti foc, atunci eu...Reechipare....folosesc Armura imparatesei focului. Spuse Erza fiind imbracata intr-o armura rosie ce imita pe alocuri pielea unui dragon.
-Ma aprind tot mai tare...dar o sa-ti fac praf acea armura a ta. Pumnul de fier al dragonului de foc! Striga Natsu in timp ce alerga spre Erza. Erza-i para lovitura cu sabia.
-Ai ceva putere...pot sa-ti stiu numele? intreba Erza oarecum mandra.
-Huh? Deja m-ai uitat? intreba Natsu surprins in timp ce-si dadu gluga jos dupa care sari inapoi, departandu-se de Erza.
-Iarta-ma! Ar trebui sa te stiu? intreaba Erza surprinsa.
-Bine! Bine! Poate asa ma vei recunoaste. spuse Natsu umflandu-si obrajii, indoindu-si genunchii si dandu-si parul pe spate, ca sa para tuns scurt. Cum e acum..."sefa clasei"? intreba el.

Ceau ba! Eu inca incerc sa-mi dau seama ce-as putea scrie aici. Oricum, sper sa va placa. Dati-va o parere in comentarii...presupun ca ma ajuta...cumva...cred. :)