Brothers

Her confession

Toată noaptea am stat trează şi pe la 10 am auzit gălăgie.
*Cioc, Cioc*
-Intră,am zis.

Uşa se deschise uşor. Un păr negru albastrui îmi lumina încăperea, deşi geamurile erau acoperite pentru a opri lumina să pătrundă.. doi ochi căprui mă priveau.. nu înţelegeam de ce, dar nu puteam să-i citesc.

-HOPEEE!!

Venise în alergare către mine. Încă purta pijamalele în care dormise, acele pijamale ce le primise cadou de la mine de Crăciun. Mă îmbrăţişase strâns.

-Scuzee!!

-Pentru ce? Am întrebat fără să-mi dau seama despre ce vorbeşte.

-Din cauza mea ai plecat nu?

-De unde ai scos asta? M-am retras din îmbrăţişarea sa şi îi privisem ochii plini de lacrimi.

-Ştiu... ok?.. am ştiut din totdeauna..
-Nu înţeleg. M-am încruntat.

Mă privi cu remuşcare..

-Ştiu că îl plăceai.. Am ştiut de la bun început. Te-am văzut plimbându-te cu el şi am auzit una din conversaţiile voastre.. i-ai spus despre tatăl tău.. Probabil m-am simţit puţin geloasă, dar.. m-am dus să vorbesc cu el să-i spun că îl placi... Mi-a zis: te plac.. Nu ştia că suntem prietene şi .. SCUZEE, dar nu ştiu de ce am acceptat.. mă simţeam trădată de tine .. credeam că doar eu trebuie să ştiu despre tot ce ţi se întâmplă. Te rog iartă-mă!!

-Te iert, i-am zis după un moment de pauză când realizasem despre cine vorbeşte.. Michell...

-Îmi pare sincer rău..
-Dacă-ţi mai ceri odată scuze te bat!

Râsesem împreună cu ea.
Îmi fusese dor de prietena mea..

-Unde ai fost?

-Acasă.. Ciara.. a fost cea mai lungă ceartă cu tata. Dar pentru prima dată mi-a părut rău de el.. Mi-a zis: tu pleci ca mă-ta.. şi după ce a spus asta a plecat. Şi bine înţeles că am plecat şi eu.

-Te-a..
-Am o entorsă la dreptu, şi gâtul puţin vânăt..

-Ţi-ai tratat entorsa?
-Nu..
-Stai aici, zise ea, mă duc după faşa elastică.

Plecase şi după vreo 3 minute revenise. Îmi pusese cremă, mă bandajase cu faşa şi îmi puse gheaţă.

-O sa te faci bine. Nu e aşa umflat.
-Mersi dragă. Apropo.. de ce te-ai despărţit de Michell?

-De unde... Când Alec ne-a spus că ai plecat am ştiut că e vina mea. Aşa că m-am despărţit de el.

-De ce ai făcut asta?? ..după toate acele săruturi fierbinţi..să se despartă...

-Nu îl mai iubesc.. Din potrivă îmi place de alt cineva acuma..

-De cine tu..?

Începuse inima să-mi bată mai repede.. ce era cu mine? Aveam emoţii? De cine putea prietena mea să se îndrăgostească atât de repede...

-Alec. Este atât de drăguţ şi misterios! Îl ador!

Simţeam cum aveam o senzaţie nasoală în stomac.. Respiraţia mi se opri instantaneu.. cred că aveam o faţă..

-Dragă, am zis în cele din urmă.. nu am dormit toată noaptea.

-Te las să te odihnesti?

-Probabil am să dorm toată ziua. Ne vedem dimineaţă să plecam la facultă.

-Nu vrei să mănânci nimic?
-Am aici mâncare, mulţumesc.
-Somn uşor.
-Mulţu..

Ieşise în sfârşit.. nu-mi venea să cred.. pusese mâna pe ceea ce vrusesem odată. O va face şi a doua oară? ..Stai eu îl vreau pe Alec?.. Nu.. nu puteam să o las să facă asta.. Mi-am făcut un plan şi am aşteptat venirea nopţii..