Razele soarelui imi intra in ochi prin draperiile de un alb transparent si fine ca mătasea. Imi deschid ochi leneșă si opresc alarma care ma zgârie pe creier. Asa e, este din nou luni. Sincer diminețile ca aceasta in care ma trezesc bine dispusă, ma fac sa ma gândesc ca este o noua zi, poate o noua viața. Un nou capitol, o noua pagina dintr-o întreaga carte care este de nedescifrat numita, 'viata'. Câteodată stau si ma gândesc daca, Creatorul nostru are câte un destin pentru fiecare dintre noi. Adică, ma gândesc de ce unii au o viața fara lipsuri in timp ce alți o duc dupa o zi pe alta. Asa a vrut El sa fie? Poate ca da, poate ca nu. Nu vom sti niciodată. Cred ca defapt fiecare dintre noi a trecut prin greutati care probabil le știm numai noi insine sau momente când nu poti spune nimănui ce simți cu adevarat. Pana si cei mai apropiați prieteni sau chiar familia nu te pot înțelege. In lume exista mai multe feluri de oameni. Eu sunt genul care in veci nu ma las bătută daca este cu adevarat important pentru mine, imi place sa stau in umbra cum s-ar zice, adică, sa ascult si sa analizez situația. Nu imi plac oameni falsi. Iubesc prieteni adevarati, iar la capitolul asta pot spune ca mi-am găsit jumatataea. Nu, nu este Harry sau Zayn, ci Jessica. In ea am cea mai mare încredere si știu ca niciodată nu m-ar trăda.
Ma ridic din pat si merg către baie. Dau drumul apei si o las sa curgă cat timp eu imi las hainele sa alunece pe corpul meu. Dimineața imi place sa imi fac dus pentru ca ma simt mult mai bine dupa. Dupa 20 de minute de stat in dus, ies si ma indrept către dulap. Grea alegere, ca de obicei, un dulap plin si nimic de purtat. Asta cred ca e o problema globală a femeilor. Imi aleg o pereche de pantaloni negri, cu un tricou in care mi se vede puțin buricul, care este mai larg si este alb, si o pereche de bascheti Convers negri. Imi fac un coc sus, aplic puțin machiaj si cobor scarile. Intru in bucătărie, dar nimic. Ma asteptam sa o vad pe Jessica din nou lupatandu-se cu tigaile si preparandu-mi micul de jun, dar ea nici măcar nu era acasă. Ma uit prin frigider, imi scot un iaurt cu cereale si când închid ușa frigiderului, pe ea era un bilet pe care scria ca Jessica a plecat la școala mai devreme cu Niall. Perfect, o sa merg singura la școala. Mi-am terminat iaurtul de mâncat, ma uit pentru ultima data in oglinda, imi i-au ghiozdanul meu cu America si când sa ies, el stătea in fata usii mele, furios si roșu la fata. Venele ii erau proeminente si pumnii ii avea inclestati.
Zayn's P.O.V.
Din nou luni si deja ma doare capul. Orele nici nu au inceput si abea astept sa plec. Aseară nu imi amintesc bine ce s-a întâmplat. Tot ce știu e ca ochiul meu e vânat si buza mea e spartă din cauza lui Harry. Când o sa ajung la școala, va vedea cine e cu adevarat liderul. Aseară a vazut ca sunt vulnerabil si m-a facut de ras in tot clubul. M-am urcat in masina si am plecat spre casa lui Selly. Știu ca aseară nu am dus-o eu acasă si vreau sa știu daca e suparata pe mine. Eram aproape de casa ei când l-am văzut pe Collin pe trecere, traversând. M-am dat jos din masina si m-am dus spre el. Când m-a vazut a impietrit. Azi eram tot îmbrăcat in negru, iar tatuajele de pe mâini erau vizibile. Aveam ochelari mei negri de soare la ochi si ca de obicei tigarea in gura.
-Daca vreodată o s-o mai ameninți pe Selly, jur ca nu vei mai vedea razele soarelui. Spun, mai mult tipand la el si apucandu-l de tricou ridicandu-l puțin in sus. La inceput a tusit din cauza fumul, apoi un ranjet prostesc i-a apărut pe fata.
-Vad esti un iubit grijuliu si fidel, păcat ca Selly e opusul tau... Spune uitandu-se la mine cu ranjet de idiot pe fata.
-Ce vrei sa spui cu asta? L-am întrebat încercând sa imi dau seama despre ce vorbea.
-Vrei sa spui ca nu stii?! A întrebat Collin retoric.
L-am strans mai tare de tricou încercând sa scot răspunsul de la el. L-am ridicat puțin mai sus si m-am apropiat mai mult de fata lui cu tigarea.
YOU ARE READING
My World - HS
FanfictionThe smell of her hair, the taste of her mouth, the feeling of her skin seemed to have got inside him, or into the air all around him. She had become a physical necessity.