My World - HS

Capitolul 25

-Scumpo, este timpul sa te strezesti. Am auzit o voce cunoscuta.

-Te rog, nu pleca. Am balbajit eu.

-Nu am sa plec iubita mea. Te iubesc prea mult sa te parasesc. A spus.

Mi-am deschis ochii. Eram putin transpirata. Am avut doar un cosmar. Totul a fost doar un cosmar. Am vazut-o pe mama stand langa mine, mangaindu-mi crestetul capului. Era frumos imbracata, cu o rochie alba, machiata, si cu niste pantofi cu toc cui mici. Mama mereu i-a placut sa fie eleganta. O iubesc pe ea si pe tata, ei sunt tot ce mi-au mai ramas. Si Harry de asemenea. Jessica imi este ca o sora, ne cunoastem de atata timp si abea astept sa o revad. Ii iubesc. Ei sunt familia mea.

-Mama, cat e ceasul? Am intrebat-o pe mama somnoroasa.

-7 si jumatate, scumpo. Mi-a spus cu glas suav.

-7 si jumatate! Am strigat si am sarit ca arsa din pat. M-am impiedicat in cuvertura de la plapuma, aterizand pe jos. Mama m-a ridicat razand, fugind catre baie.

-Harry vine in 10 minute. Am tipat, inchizand usa de la baie dupa mine.

Am auzit-o pe mama razand. Apoi tocurile sale se auzeau pe scari. Mi-am bagat periuta de dinti in gura, sus-jos, dreapta-stanga. Am scuipat, dand repede cu apa pe fata si stergandu-ma, am iesit din baie. Am fugit catre dulap, alegand in graba o pereche de blugi stramti albastri, un tricou alb, si o pereche de bocanci cu tinte. Cum toamna se apropie, trebuie sa ma imbrac mai gros, chiar daca nu-mi place. Am alergat pe scari, ajungand in bucatarie unde tata lua micul de jun.

-Buna dimineata tata! Am spus pupandu-l pe obraz. Am apucat o gogoasa, am luat o gura de lapte, claxonul masinii lui Harry auzindu-se.

-Pa tata, mama, va iubesc. Am spus iesind din bucatarie. Mi-am apucat geaca, geanta, am dat cu pieptanul pe par, doua pufuri de parfum si am iesit pe usa. I-am vazut masina lui Harry la poarta. Mi-a zambit cand m-a vazut.

-Buna Harry. Am spus intrand in masina.

-Buna iubito. Mi-a spus sarutandu-ma. Ma bucur sa te vad. Mi-a spus in timp ce ieseam dupa strada.

-A fost dragut aseara. Am spus analizandu-l cat de atent e cand conduce.

-Stiu. A fost atat de amuzant. Chiar mi-a placut. Ar trebui sa facem asta mai des. A spus si si-a pozitionat mana pe piciorul meu. I-am inconjurat mana lui cu a mea, vazundu-l cum incepe sa zambeasca. Ador zambetul acela de milioane. Cand eram mai mica, mama imi spunea ca atunci cand te indragostesti, aceea persoana ti se va parea perfecta, iar in ochii tai nu va avea niciun defect. Mereu o intrebam cum este posibil asta, ca nimeni nu este perfect, toata lumea are defecte si nu cred ca asta poate fi adevarat. Acum insa ii dau dreptate, il iubesc pe Harry. El poate avea un milion defecte, dar eu tot nu pot sa le vad. Mi se para ca totul e perfect la el. Felul in care rade, vorbeste, se misca, se enerveaza, totul mi se pare mirific. Asta pentru ca, in ochii mei, cum a spus si mama, el este perfect, doar pentru faptul ca eu il iubesc.

-Selly? L-am auzit pe Harry strgandu-ma.

-Ha? Da, ce? Mi-am scuturat capul, uitandu-ma la el nestiind ce vrea sa spuna.

-Am ajuns la scoala. Mi-a spus uitandu-se la mine jucaus.

-Deja?! Aproape ca am tipat.

-Pai da.... Erai asa de prinsa in gandurile tale ca nici nu cred ca ai auzit ce ti-am spus. Mi-a spus razand.

-Ai vorbit cu mine mai devreme? L-am intrebat. El a dat din cap aprobator.

-Si ce ai zis?

-Ca te iubesc, prostuto. Mi-a spus si a venit saruntandu-ma.