Let Me Love You

New life.

-Juliette! Grăbeşte-te vom pierde zborul, o aud pe mama strigând de la capătul scarilor.

Totuşi nu ma pot mişca, stau in pragul uşi fostei mele camere şi nu îmi vine să cred că voi pleca din casa în care am copilărit până mai ieri. Îmi este greu sa îmi las dormitorul cu toate amintirile şi să plec atât de departe. Nici acum nu pot să cred că voi parăsi Italia doar pentru că tata şi-a extins afacerile în America. Nu îmi vine să cred că îmi voi lăsa prietenii aici şi voi lua cu mine doar amintirile.

-Juliette! Expri tot aierul ce nu am ştiut că îl țin în mine şi decid să închid uşa şi să mă îndrept spre ieşire, dacă mai întarzi mult mama ar fi în stare să mă omoare.

-Da mamă, sunt gata, strig coborând scările.

-Am crezut ca v-a trebui să urc după tine, acum haide trebe să ne grăbim altfel vom pierde zborul, oftez prelungit şi mai arunc o ultimă privire în spate.

Afară tata ne aşteaptă deja în fața volanului, cred că eu sunt singura căreia îi pare rău că pleacă, din căte văd el şi mama sunt încântați de această idee. Lângă maşină este şi Fabrício cel mai bun prietenl al meu din copilărie.

-Hei, mă întâmpină cu o voce tristă, ştiu că îi este greu să ne despărțim când am fost de nedespărțit de mici, şi mie îmi este. Fabrício este ca un frate pentru mine îl iubesc atât de mult.

-Hei, îi răspund la fel de tristă

-Ahh! La dracu, nu îmi plac despartirile, strigă şi îsi trece mâna prin păr nervos.

-Stiu nici mie, îi răspund apropindu-mă de el pentru al strânge în brațe pentru ultima dată. Îmi răspunde la îmbrățişare fără să stea prea mult pe gânduri.

-Promite-mi că vei avea grijă de tine, spun despărțindu-se din îmbrățişare.

-Promit! Un zâmbet îi apare pe față şi se apropie de mine sărutându-mi fruntea părinteşte.

Am urcat în maşină pe bancheta din spate şi tata a demarat în trombă către aeroport.

....

După aproape 18 ore am aterizat în marele oraş al îngerilor, Los Angeles, aici v-a începe noua mea viață, aici îmi voi face noi prieteni, noi amintiri.

După ce am ieşit din aeroport ne-am urcat într-un taxi deplasându-ne spre noua noastră casă. În nici mai mult, nici mai putin de 30 de minute ne aflăm în fața noi noastre case.

Sunt plăcut suprinsă când observ o casă destul de mare doar pentru noi trei, fără să mai stau pe gânduri înaintez spre uşă pentru a intra în casă. Păşesc cu încredere înăuntru şi rămân blocată când observ luxul din interiorul casei, nu că casa cea veche nu era luxoasă, dar asta o întrece.

Decid să urc scările din lemn şi să îmi găsesc o cameră pentru a mă odihni, sunt prea obosită să inspectez casa, aşa că aleg prima cameră ce îmi iese în față, deschid uşa încet ,rămân uimită când păşesc în cameră, parcă este desprinsă din poveştile cu prințese pe care mi le zicea mama când eram mică. Pereți roz cu alb,patul imens cu baldachin, fereastra imensă .

Îmi las bagajele să îmi cadă din mână şi mă îndrept către pat, doar din doi paşi ajung lângă şi mă arunc în el.

Los Angeles te rog fi bun cu mine.

__________________________________

Sper să vă placă :)
La medie este Juliette.