Sacrificiu

Capitolul 15

Dis de dimineata Sara fi trezită de Max care îi plasa mici saruturi pe buze, obraji și umeri. Ar fi dorit să fie trezită în acel mod mereu. Iar atunci isi dădu seama că așa va fi. Max era numai si numai al ei.Isi deschise ochii fericita si privi barbatul din fata ei, care îi zâmbea.
- Buna dimineata, raza mea de soare.
Sara ii zambi si il lua intr-o imbratisare stransa. Apoi sopti si ea un "buna dimineața" călduros barbatului care o ținea în brațe și îi plasa un scurt sărut pe frunte.
- Sara, micul dejun e gata.
- Nu, eu vreau sa mai dorm.
- Bine, atunci eu plec.
Se ridică, insa mana ii fu prinsa. Asa ca se întoarse si ii privi ochii care îi străluceau si parca din priviri îl rugă să rămână. Nu se mai gândi de două ori si se așeza lângă ea. Fata zâmbi strengareste, iar el observa si ii ciupi nasul. Fata scoase un "au" si il lovi ușor. Apoi ambii au început să râdă. Se simțeau extrem de bine în acel moment. Mai ales știind că sunt împreună. Ceea ce le oferea o stare de bine.
Cei doi au mai stat un pic imbratisati, ca mai apoi se despartă si sa meargă la micul dejun. Desi era abia prima zi în care erau căsătoriți, păreau că au fost așa fericiti dintotdeauna.
- Pofta buna, iubito. Sper sa iti placa mâncarea.
Ea doar zambi si incepu sa manance. Dupa ce au mâncat Max isi lua sotia in brate si ii sărută fruntea.
- Îmi pare rău, iubito, insa trebuie sa plec la birou. Sper ca nu te superi, nu?
- Nu.
Spuse fata si se desprinsese din îmbrățișarea sa. Se bosumfla, si isi puse mâinile în sân. Barbatul o privi zâmbind si o luă de mână.
- Daca te superi poti veni cu mine. Si sa ma binedispui cu un zâmbet, asa cum doar tu poti.
Fata rosi si accepta. Oricum nu avea ce face o zi întreagă singura. Asa macar va fi alaturi el. Ii zambi si pleca sa se schimbe. Iar Max era mai mult decât fericit că o va avea alături o zi întreagă.
Pe când cei doi se pregăteau să plece, Emily si Darren deja lucrau. Desi erau extrem de obosiți. Insa la fel de fericiti deoarece Vivian o accepta cu adevărat pe Emily. Iar asta o făcu pe fata sa zambeasca fara încetare. Insa lui Darren i se părea că uita ceva să facă ziua trecuta, insa nu își putea da seama ce. Asa ca în timp ce se juca în telefon decise să își sune fratele. Vazu insa numele fetei care îl ajută de atâtea ori. Imediat isi aduse aminte ceea ce uita. Asa ca fara sa mai stea pe gânduri o suna. Chiar îi părea rău ca uita de ea. Spera doar ca fata să nu se fi supărat. Cand ii raspunse, răsuflă ușurat.
— Hei, Luisa, uite îmi pare extrem de rau ca nu am venit ieri sa ne întâlnim, insa am fost ocupat cu nunta fratelui meu și...
— Îmi pare rău, domnule, insa ați încurcat numarul. Aici nu e nici o Luisa.
— Atunci cu cine vorbesc?
— Pai ei bine eu sunt prietena fetei la care ai sunat. Kim.
— Si pot sa stiu numele proprietarei telefonului?
—Emily. Acum, domnule, îmi pare rău ins am spus prea multe. Acum am să închid.
— Kim, cu cine vorbești?
Glasul fetei cu care vorbi mai reusi sa se audă, ca mai apoi să se închidă apelul. Darren isi trecu nervos mana prin par si se lasă pe fotoliu. Nu îi venea sa creadă ca inca o persoană în care a avut încredere l-a mințit în asa hal. Nu stia, insa de ce gândul îi zbură la Emily a lui. Si totuși spera sa fie numai o coincidenta de nume. Spera. Insa avea sa isi verifice bănuielile. Dorea sa fie sigur. Caută în agenda, si abia în ac moment isi dădu seama, ca desi ea era iubita lui, nu îi avea numarul de telefon, ceea ce deja incepu sa i se pară ciudat. Asa ca fara sa mai stea pe gânduri, ieși din birou si incepu sa o caute. Nu după mult timp o gasi alături de prietena ei. Asa ca se apropie de cele două si tusi fals pentru a le atrage atenția.
— Domnisoara Moore, puteți să mă urmați până la mine în birou?
Fata afirma cu o simpla mișcare a capului si il urma. Era zâmbitoare si il urma. Nu avea nici cea mai mică idee de ce o chema. Insa spera ca e doar un pretext pentru a petrece timpul cu ea. Pe când Darren nu era deloc zambitor. Cand cei doi au intrat, Darren se poziționa în fața ei si o trase de talie, lipind-o de el. Emily doar zambi si isi apropie buzele de ale lui, în speranța unui sărut, insa brusc barbatul o îndepărta. Socata, observa cum in mana lui se afla un obiect. Privi mai atentă și îsi observa telefonul in mana lui.
— Ce faci cu telefonul meu?
— Vreau doar sa verific ceva.
— Puteai să mă întrebi.
Barbatul dădu nonșalant din umeri si incepu sa umble prin telefonul fetei, fara a-i acorda vreo atenție. Ceea ce o enerva la culme pe Emily. Asa ca se întinse pentru a lua micul obiect care îi aparține, insa mana ii fu prinsa de Darren. Cand îl privi reusi sa vadă o fata socata si in același timp furioasă. Fata neantelegand ce l-a adus în acea stare. Insa următoarea lui întrebare o facu sa înghețe.
— Cine e Aaron?
Soc. Asta era tot ceea ce simțea Emily. Îl intelegea să fie gelos pe Sam, insa nu avea idee cum de ajunse să se lege de Aaron.
— E un prieten, insa de ce mă intrebi?
— De cat timp il cunoști?
Iarăși soc. Barbatul parea ca nu ii auzea întrebările ceea ce incepu sa o irite.
— Darren, ce naiba e cu tine? Si de ce mă rog te interesează prietenii mei?
Barbatul ii arunca o privire furioasă. Nici măcar el nu știa de ce o interoghează în acel fel, insa spera din toată inima ca bănuielile sa nu ii fie adevărate. Asa ca hotari sa ii evite întrebarea si sa ii răspundă cu alta.
— Îl cunoști personal?
— La naiba, ce e cu tine Darren? Vrei sa stii cine e? Bine. E un băiat cu care am ajuns să vorbesc din greșeală și l-am ajutat de mai multe ori în relația cu prietena sa. Multumit?
Atunci Darren scăpa telefonul din mână. Obiectul mic cazu pe podea și se făcu țăndări. În timp ce barbatul o privea cu ochii mari. Avuse dreptate. Iar asta îl durea cel mai tare. Acum fiind sigur că tot ceea ce se întâmplă între ei fu o minciună, iar ea doar se juca cu el.
— Nu vreau sa te mai văd niciodată. Esti o mincinoasă, cum ai putut să te joci în asemenea hal cu mine?
Fata îl privea socata. Iar mici lacrimi erau gata să cadă. Nu știa exact ce facu, insa glasul grav al bărbatului o făcea sa isi dea seama ca e ceva serios.
— Darren... Am greșit cu ceva?
— Da, totul e greșit. Totul! Stii îmi pare rău ca m-am înșelat din nou. Am început să te iubesc chiar, pe cand tu numa te jucai cu inima mea. Ai stiut totul de la inceput, nu? Știai ca eu sunt Aaron si totuși ai continuat sa te joci cu sentimentele mele, de ce?
Emily amuti. Incepu sa proceseze informația, ca mai apoi să se apropie de el. Dori sa il atingă, insa el o respinse.
— Nu esti mai buna decât ea. De fapt sunteți la fel. Acum iesi! Nu vreau să te mai văd.
Dori sa mai spună ceva, insa el ii facu semn sa taca. Fata nu mai reusi sa se abțină asa ca ieși plângând din birou, în timp ce încerca printre lacrimi sa formeze numarul surorii sale. Sperând ca ea sa o poată ajuta in acea situație.